La Ungheni în luna martie s-a aflat într-o vizită de lucru ambasadorul UE în Republica Moldova, Janis Mazeiks. Acesta a oferit în exclusivitate un interviu reporterilor ziarului „Unghiul”. Acesta a vorbit despre ce poate face Republica Moldova pentru a deveni membră UE, la ce mai avem de lucrat ca să ajungem la nivelul statelor deja membre a UE, despre suportul oferit țării noastre de a depăși criza energetică, a mai vorbit despre ce înseamnă pentru țara noastră și pentru victimele violenței deschiderea Serviciului specializat pentru victimele violenței sexuale din Ungheni, dar și despre protestele care au fost în țară. Prima parte a interviului o puteți citi aici.
— Vorbeați anterior despre faptul că UE a sprijinit Moldova în timpul crizei energetice și ați dat și o cifră. Mă interesează mai exact cum a ajutat UE Republica Moldova.
— Suportul dat a fost destul de semnificativ și putem considera că UE și RM poate să fie mândri de cele realizate. Acest suport este destul de vizibil, în special atunci când primiți facturile pentru energia electrică și gaze naturale și acolo este indicat un punct – compensații, care sunt oferite din fondurile Guvernului, din fondurile UE și statele membre UE. A fost un suport tangibil pentru toți, pentru că noi știm că prețurile au crescut foarte mult, în special prețul la gaz și pentru moldoveni a fost destul de dificil să se descurce și până la moment acest suport este încă în curs (Nota red: Discuția cu ambasadorul UE în RM a avut loc la sfârșitul lunii martie 2023). UE a acordat ca suport bugetar aceste compensații în valoare de 135 milioane de euro. Acest lucru a ajutat foarte mult cetățenii RM să treacă peste perioada rece a anului. Noi cunoaștem că de sistemul de compensații au fost mulțumiți toți oamenii. Desigur că mai sunt din aceștia care spun că își doresc mai mult, dar noi trebuie să înțelegem și să fim realiști că fondurile nu sunt fără sfârșit nici pentru Guvern și nici pentru donatori. La moment s-a diversificat sistemul energetic. Dacă acum doi ani RM depindea în totalitate de Rusia, gazul era procurat doar de la Gazprom și energia electrică doar din Transnistria, care era produsă tot din gazul procurat din Federația Rusă, acum lucrurile stau altfel. Vă amintiți cât de șocant a fost pentru toată lumea situația când Gazprom în toamna lui 2021 a anunțat că nu e gata să continue contractul cu Moldova și de atunci UE colaborează foarte strâns cu Guvernul Moldovei pentru a-l ajuta să-și dezvolte capacitatea de a obține resurse energetice și din altă parte decât Rusia și noi credem că într-un an Moldova s-a descurcat foarte bine, pentru că peste un an, adică în 2022, Gazprom-ul iar a repetat scenariul din 2021 – a anunțat că nu mai dorește să prelungească contractul și respectiv Transnistria a anunțat că nu mai dă electricitate, dar țara a funcționat, oamenii au avut și gaz, și electricitate. Au fost doar două cazuri când a căzut curentul electric aproape în toată țara, însă a fost din cauza bombardamentelor grave din Ucraina. În rest, a fost totul bine și considerăm că într-un an de zile RM a făcut pași enormi de a rezolva problema surselor energetice. Deci într-un an s-a reușit interconectarea Moldovei cu rețelele electrice cu cele ale UE, au crescut capacitățile instituțiilor din Moldova de a procura gaz, să facă rezerve și să dispună de gaz pentru consum. Deja s-au adunat anumite rezerve de gaz și toate acestea au fost posibile cu expertiza UE. Desigur că nu se finalizează lucrul aici, mai este mult de lucru. Trebuie de dezvoltat interconexiunea rețelelor electrice ale Moldovei cu cele ale României și UE are proiecte în acest domeniu. Trebuie de lucrat și la eficiența energetică a clădirilor și UE are și în acest domeniu proiecte și vor mai fi încă foarte multe anul acesta. Mai este mult de lucru, dar acum noi suntem mai optimiști decât cu un an în urmă.
— Rămânem în zona întrebărilor despre cum ar putea Moldova să devină membră a UE într-un timp cât mai rapid. Protestele care au loc în țară sunt un motiv de îngrijorare pentru UE?
— Sunt câteva elemente pe care ar trebui să le luăm în considerație. În primul rând, este dreptul fundamental al omului de a organiza întruniri și care este un drept fundamental al UE. Și apoi prin aceste întruniri mai e vorba și despre responsabilizarea conducerii pentru acțiunile sale față de cetățeni. Cetățenii nu neapărat trebuie să fie mulțumiți de ceea ce face conducerea. Dar, desigur, în ceea ce privește unele din așa-numitele proteste noi am văzut și foarte multe abuzuri. De exemplu, am văzut situații când în oficiile partidelor politice au fost găsite sume mari de bani și investigațiile jurnalistice au arătat că foarte multe persoane au fost plătite pentru a participa la aceste proteste și atunci în astfel de cazuri nu mai este vorba de libertatea de întrunire, ci de coruperea din partea partidelor politice. Și acest aspect este unul dintre cele 9 domenii prioritare pe care le-am menționat anterior ale Comisiei Europene și este vorba anume de dezoligarhizare, care înseamnă eliminarea influenței nedorite ale anumitor persoane asupra proceselor care au loc în țară. Și în această situație noi trebuie să vedem exact cum se face finanțarea acestor partide politice, care organizează aceste întruniri. Clar că partidul are nevoie de bani ca să își desfășoare activitatea, dar finanțarea lui nu trebuie făcută prin metode obscure, cum ar fi acești saci de plastic plini cu bani care au fost găsiți în urma perchezițiilor ori, finanțarea unui partid trebuie să fie transparentă. Acestea pot primi finanțare de la persoane fizice, juridice sau de la alte structuri dar, repet, să fie într-un mod transparent. Și întorcându-ne la întrebarea dvs. dacă noi suntem îngrijorați – noi suntem îngrijorați de încercările de a destabiliza situația din țară în urma acestor întruniri, pentru că ele nu sunt rezultatul politic normal, dar este rezultatul influenței necorespunzătoare a banilor.
— Acum ajungem și la motivul vizitei Dvs. în Ungheni. Republica Moldova a ratificat foarte greu Convenția de la Istanbul și cu toate acestea acest document încă mai stârnește multe discuții aprige în rândul cetățenilor. Credeți că deschiderea Serviciului specializat pentru victimele violenței sexuale din Ungheni ar fi un prim pas de recunoaștere sau mai bine zis de înțelegere a oamenilor privind importanța Convenției în prevenirea sub orice formă?
— Eu cred că este un pas important și în primul rând RM trebuie să se mândrească că a ratificat acest document, cred că nu toate statele UE au ratificat acest act și ne amintim că au fost foarte multe discuții, erau foarte multe mituri legate de Convenția de la Istanbul și este important, considerăm noi, să explicăm, de fapt, ce este acest document, fiindcă este despre lupta cu violența împotriva femeilor și a celei din familie. Problema reală este violența și e binevenit faptul că se deschid astfel de centre și ne bucurăm că la Ungheni se deschide primul din țară. Vor mai fi la sud și în centru.
— Ce mecanisme are UE de a monitoriza activitatea unui asemenea centru. La Ungheni chiar la moment este o criză: președintele raionului Ungheni e suspendat, managementul IMSP Spitalul Raional Ungheni e tot neclar, dar cunoaștem că anume aceste două entități cumva ar trebui să gestioneze activitatea noului serviciu.
— UE are mecanisme de monitorizare nu numai în situații de criză dar pentru toate proiectele care le susține și le implementează. În primul rând, sunt oamenii și eu sunt însoțit de persoanele care s-au ocupat nemijlocit de realizarea acestui proiect – de la momentul când era doar o idee și până la deschiderea lui. Desigur că au fost făcute foarte multe vizite pentru a vedea că totul funcționează foarte bine și în direcția corectă și dacă nu există conflicte de interese, dar nu sunt doar oamenii care lucrează într-un anumit proiect, însă există un departament separat care are sarcina de a supraveghea dacă banii contribuabililor din UE sunt cheltuiți așa cum este prevăzut. Și la fel mai există un sistem de supraveghere pentru UE. Este un sistem la sediul central. Acolo se monitorizează în caz că nu se implică în careva proiecte care pot deveni problematice.
Victoria Neaga, reprezentanta Delegației UE în Republica Moldova: UNWomen, care are finanțare europeană și implementează centrul respectiv este în proces de selectare a unui ONG care va asigura managementul centrului. Instituția sau serviciul nu va fi gestionat / manageriat direct de Consiliul Raional Ungheni. Ei vor conclucra cu Direcția Generală Asistență Socială și protecție a familiei și nu direct vor gestionați de consiliu și serviciul nu va fi doar pentru raionul Ungheni, dar pentru mai multe raioane (400 mii persoane vor beneficia).
— Cunoaștem că persoanele care trec prin experiență de violență, oricare formă nu ar fi ea, ele nu prea vorbesc din diverse motive, că le este rușine, că se tem de judecata societății, de acuzațiile că ele ar fi cele care ar fi dus la un viol, bătaie. Cât de viabil va acest serviciu, având în vedere aceste aspecte?
— În primul rând, este un mecanism care într-un fel care încearcă să îndepărteze această situație de vină a victimei, pentru că e foarte clar că nu ea e vinovată că a fost supusă violenței și mai este important că aici va fi asistență psihologică a victimei și vor fi implicate și organele de drept, care sunt primii care intră în contact direct cu victima și noi încurajăm femeile și fetele să apeleze după ajutor. Și sperăm că după acest prim centru o să urmeze să se deschidă și alte centre în țară, nu ar trebui să existe violență în societate, dar dacă există această problemă noi trebuie să o soluționăm.
Victoria Neaga, reprezentanta Delegației UE în Republica Moldova:În vara anului 2022 am fost într-o vizită la un asemenea centru în Suedia. Acolo am aflat că și la ei multe cazuri nu sunt raportate și ei ne-au spus că, de fapt, nici nu e nevoie ca victima să raporteze, tu trebuie doar să o asculți și să-i oferi soluții și să o lași pe ea să decidă ce face mai departe. La acest tip de centru se vor oferi toată gama de asistență (medicală, psihologică și juridică). Victima nu va mai fi nevoită să meargă la diferite instituții și să-și repovestească de zeci de ori experiența și să retrăiască tot de atâtea ori trauma.
