Campania anuală de plantare a puieților va fi lansată pe data de 13 noiembrie. „Arborii se plantează în perioada când se află în repaus vegetativ, când cade frunzișul. Atunci cresc șansele arborelui de a se prinde în noua locație. Regimul optim pentru dezvoltarea puieților este anume în această perioadă, atunci când temperatura este mai scăzută. Pe 13 noiembrie temperaturile vor fi mai scăzute, dăunătorii vor fi în hibernare”, a anunțat ministrul mediului, Iuliana Cantaragiu, în cadrul unei conferințe de presă consacrate lansării campaniei anuale „Un arbore pentru dăinuirea noastră”, transmite IPN.
Ministrul a precizat că Agenția Moldsilva a inițiat pregătirea materialului necesar, care va fi transmis spre plantare. Numărul total al arborilor care urmează a fi plantați este de 2,5 milioane de puieți și 30 de tone de ghindă. În municipiul Chișinău vor fi plantați peste 100 de mii de copaci. „Printre soiurile solicitate se numără – brad, molid, ienupăr, stejar, mesteacăn, tei, nuc, arțar, frasin, salcâm și salcie”, a specificat Iuliana Cantaragiu.
În cadrul campaniei din acest an, Inspectoratul pentru Protecția Mediului va intensifica acțiunile de monitorizare a plantării, pentru a evita cazurile când se luau arbori și nu se plantau. „Inspectoratul pentru Protecția Mediului, prin subdiviziunile sale teritoriale, va monitoriza procesul – acțiunea de plantare în locurile prestabilite. Cei care nu vor respecta acest lucru vor fi trași la răspundere prin aplicarea Codului contravențional. Sancțiunea este de la 1500 de lei pentru persoanele fizice”, a menționat Iuliana Cantaragiu.
„Trebuie să fim conștienți de faptul că ceea ce plantăm astăzi, de fapt, este pentru generația viitoare, pentru copiii noștri. Când vor ajunge arborii la maturitate și își vor putea îndeplini rolul lor de regulatori climatici și de apă. Rolul lor principal este de a sechestra carbonul. Pentru a se realiza un echilibru, pentru suprafața teritoriului nostru, reieșind și din presiunile ecologice existente – emisiile pe care noi le generăm, procentul optim de împădurire ar fi de 25%”, a explicat ministrul.
Din totalul puieților plantați, șanse de supraviețuire au circa 60%. „Este un proces normal, din motivul că arborii se plantează mai aproape unul de celălalt. Supraviețuiește cel mai puternic și apoi șansele lui pe termen lung sunt mult mai mari. Rezistența acestui arbore față de diferite boli, față de oscilațiile climatice, va fi mai mare”, a specificat ministrul.
„Lucrăm la elaborarea unui concept de extindere a suprafețelor împădurite, dar, în același timp, de gestionare durabilă a fondului forestier existent, ceea ce presupune și gestionarea tăierilor. Am inclus în Planul de acțiuni al Guvernului pe anul viitor reforma Agenției Moldsilva, împreună cu toate întreprinderile silvice. Mergem pe ideea că gestionarea fondului forestier nu trebuie să fie făcută de către întreprinderi de stat”, a precizat Iuliana Cantaragiu.
„Dorim să preluăm o practică internațională – digitalizarea procesului de tăieri, prin plasarea radarelor forestiere. În acest proces se conlucrează cu rețelele de telefonie mobilă. Când se produc tăieri sunt anumite vibrații, radarele le prind, printr-o aplicație pe telefonul mobil apare locația unde se întâmplă și astfel se oferă oportunitatea organelor constatatoare – Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Garda Forestieră, Poliția – să vină la fața locului și să verifice dacă este o activitate autorizată sau o tăiere ilicită”, a menționat Iuliana Cantaragiu.
