„Vedeam că ceva nu e în regulă cu copilul meu, inima mea de mamă îmi spunea asta. La început am încercat să alung aceste temeri într-un colț al minții și să le închid cu zece lacăte, fiindcă nu doream să dau crezare că anume copilul meu cel atât de mult dorit și așteptat ar avea o problemă.” Așa își începe povestea Stela. Vizibil emoționată, ea continuă să-mi spună istoria fetiței ei. Chiar dacă au ieșit din grupul de risc de a fi diagnosticați cu autism, Stela încă mai are privirea tristă și își mai frământă mâinile, de parcă nu ar ști ce sa facă cu ele, de la amintirile care sunt atât de prezente în viața ei.
”Atunci când a împlinit un an a făcut pneumonie. A primit antibiotice. După acel tratament am observat anumite nereguli. La început dam vina anume pe tratamentul medicamentos până într-o zi, când la televizor se difuza o emisiune despre autism. Soțul meu a fost cel care a spus ceea ce eu doar gândeam. Am mers la Chișinău la un neurolog-pediatru, la Ungheni, din păcate, nu este un asemenea specialist. După consultație el ne-a recomandat să mergem la Centrul de Intervenție precoce ”Voinicel”, unde specialiștii de acolo ne-au spus că e prea devreme pentru a fi diagnosticată, dar ne-au dat o temă pentru acasă, care consta din multă, multă joacă cu ea, să nu mai privim televizorul și să nu vorbim la telefonul mobil în prezența ei. Din acea zi pentru noi nu mai există aceste obiecte, cel puțin când este ea prin preajmă, iar eu sunt numai la dispoziția ei 24 din 24 de ore. Soțul mă ajută foarte mult, el face toate treburile gospodărești. Prin terapii ocupaționale am reușit să o fac să reacționeze atunci când o strigam pe nume, să mă privească în ochi, dar vă spun că a fost o muncă colosală. Între timp, de la medicul de familie am aflat de Centrul ”Casă pentru Toți” și am început să venim și aici să facem terapie. După 6 luni am mers iar la ”Voinicel” și specialiștii de acolo ne-au dat vestea minunată că fetița noastră a ieșit din grupul de risc, dar oricum noi mai venim la ”Casă pentru Toți” și acasă eu în continuare permanent mă ocup cu ea. Dragostea și atenția acordată copilului e soluția de recuperare”, își încheie istoria Stela.
Ce spun specialiștii
Termenul de “autism” este folosit în sensul larg de “tulburări din spectrul autismului”. Autismul este o tulburare de dezvoltare, de natură neuro-biologică și nu este o boală psihică, ce se manifestă fie la naștere, fie la vârsta de 18–24 de luni a copilului. Tulburarea de spectru autist (TSA) se caracterizează printr-o capacitate scăzuta de comunicare și interacțiune, relaționare și integrare socială și prin comportamente stereotipe și repetitive. Spre exemplu, copilul nu reacționează atunci când este strigat pe nume, cei mai mulți cred că acesta ar avea deficiențe auditive. Maria Calchei, psihoterapeut la Centrul „Casă pentru Toți”, le recomandă să pună muzică la o distanță oarecare și dacă reacționează la notele muzicale, atunci copilul ar putea suferi de tulburări de autism, se joacă numai cu o jucărie, se învârte în cerc, începe a vorbi mai târziu decât ceilalți copii sau se ascunde după draperii, de cele mai multe ori are probleme de relaționare cu alți copii. Specialista ne mai spune că acești copii diagnosticați la timp au șanse foarte mari de a însuși abilități de comunicare și relaționare care să-i permită o viață firească, alături de ceilalți să meargă la grădiniță și școală.
Nu factorii psihologici sau comportamentali ar sta la baza acestei tulburări, ci genele.
Ce le oferă statul celor diagnosticați cu autism
Conform Iuliei Sanduleac, șefă serviciu la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni, acestei categorii statul îi oferă alocații sociale după ce o comisie medicală atestă gradul sever de dizabilitate. Astfel, cei de gradul III sau mediu primesc o alocație de 410,54 lei, II cu severitate accentuată – 574,75, I – 615, 80 lei plus o indemnizație pentru îngrijire de 769,76 lei. Mai primesc aceste persoane și o compensație pentru deservirea cu transport de la Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei. Viorica Său, specialistă în cadrul direcției menționate, ne-a spus că suma e de 552 lei anual, însă o primesc trimestrial de 4 ori câte 138 lei. Cei care optează pentru terapia ABA, o metodă de recuperare eficientă în cazul celor diagnosticați cu autism, trebuie să scoată în mediu din buzunar 2400 lei săptămânal, fiindcă în Moldova această terapie nu este validată.
Remediem starea reală cu ajutorul statisticii
Aliona Dumitraș-Gorincioi, directoare executivă la AO ”SOS Autism”, ne spune că o statistică oficială a numărului persoanelor cu autism există doar pentru sfârșitul anului 2016, când erau 396 de persoane înregistrate. Însă, numărul oficial dat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în medie, în lume, e de o persoană cu autism la o sută. Deci, în mediu, 1% din populație au autism. „Dacă am face un simplu calcul matematic, știind că în Republica Moldova împreună cu regiunea transnistreană se nasc anual 40000 copii, atunci 400 copii sunt potențiale persoane cu autism, astfel statistica oficială vine în contradicție cu cea a OMS”, conchide interlocutoarea.
Note: Lista organizațiilor ce oferă asistență și con-sultanță o puteți găsi pe www.sanoteca.md. La Ungheni vă puteți adresa la primele semne de alarmă la medicul de familie sau pediatru sau la Centrul „Casă pentru Toți”, str. Bernardazzi 1, tel.: 0236 2 60 73. Aici vin zilnic 9 copii cu autism și fac terapie. Anual din 2007 la 2 aprilie în lume se marchează Ziua Internațională a autismului.
Luni, 2 aprilie, la sediul centrului de zi pentru copii și nevoi speciale ”Casa pentru Toți” angajații împreună cu beneficiarii au desfășurat un flashmob în semn de solidaritate cu persoanele cu autism, înălțând spre cer baloane de culoare albastră, cu scopul unei mai buni înțelegeri a implicațiilor autismului asupra dezvoltării persoanelor afectate și asupra familiilor lor.
