Azi discutăm cu Irina Cotici, proaspătă absolventă de liceu și fata care a sesizat autoritățile centrale despre „nedreptățile raportate la conceptul de Bacalaureat moldovenesc” (text preluat din mesajul Irinei către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării). Își dorește cu ardoare să devină inginer IT, aplicând numai la această facultate. Are ca pasiuni dansul și voluntariatul. Despre prima zice că e în sânge, iar despre a doua – că a ajutat-o foarte mult pe plan personal. De asemenea, este o iubitoare de filme și cărți, pentru că, de cele mai multe ori, ele i-au alimentat interesul de a cunoaște.
Despre scrisoare ne spune că nu a fost un act de curaj din partea ei, dar ca o sesizare despre niște lucruri ce nu merg bine, că trebuie schimbate și că nimeni nu a știut că a scris-o până nu a publicat-o pe rețelele de socializare.
— De ce ai scris acel mesaj, pentru că tu ai fost scutită de 2 examene? Poate ar fi fost mai potrivit să o scrie cei care au trecut prin focul celor 4 examene de BAC? Te-ai gândit cumva că cineva, care nu te-ar cunoaște, va crede că nu ai învățat și de aceea îți spui of-ul?
— În primul rând, eu am avut un pic mai mult timp să analizez, pentru că BAC-ul meu a fost un puțin mai devreme și aici mă refer la perioada olimpiadelor școlare. În al doilea rând, să vină un mesaj din partea unui eleve, care a învățat, pentru ca să nu apară întrebări de genul că tu nu ai învățat și te deranjează sistemul educațional din Republica Moldova. Am avut intenția ca mesajul să fie mai veridic și să aibă un impact mai mare dacă vine din partea unui elev care a învățat și are rezultate bune și a fost supus mai multor procese din acest sistem decât cel de BAC.
— De ce crezi că se pune atâta presiune emoțională anume pe acest examen, care ar trebui să fie unul ca oricare altul?
— Se încearcă din toate părțile, cu toate mijloacele, să ni se creeze că BAC-ul este foarte important. Eu nu neg această importanță, dar nu cred că el reprezintă acel examen al maturității sau al vieții, dacă vreți. E doar un test care marchează numai o finalitate a unei etape din viața unui om și asta ar trebui elevii să înțeleagă, că odată cu acest test se termină trei ani de studii liceale și nimic mai mult decât atât. El influențează într-o oarecare măsură decizia de a aplica pentru o viitoare carieră, dar nu este cel mai important lucru din viața aceasta. Eu înțeleg că toate măsurile de securitate sunt luate pentru prevenirea corupției și nu sunt ele unicele „vinovate” de stresul elevilor, ci presiunea din acei 3 ani de liceu.
— Au fost și interpretări ale mesajului tău. Ce poți să ne spui tu? Vei reacționa sau nu?
— Vreau să fac o claritate – scrisoarea mea a reprezentat o părere strict personală și subiectivă. Ea nu a avut niciun fel de tentă politică. Despre site-urile care au interpretat astfel mesajul meu pot doar să afirm că e un lucru nedemn pentru mass-media dintr-o țară democrată. Mizez pe faptul că oamenii care vor să cunoască adevărul vor căuta mesajul meu original și vor înțelege ceea ce am dorit de fapt să transmit.
— Unde te-ai simțit tu mai degajată – la olimpiade sau la examenul de BAC? Și de ce?
— La olimpiade m-am simțit mai calmă, pentru că nu aveam ce să pierd. Comparativ cu bacalaureatul, la olimpiade are loc o verificare minuțioasă a lucrărilor, încercând a se evidenția valoarea și calitatea. Mai mult ca atât, scopul celor dintâi nu e de a crea un element perfect, ci unul bun și original, care să depășească implicarea celorlalți concurenți. La BAC ești evaluat în raport cu baremul, nu cu alți elevi, fapt ce este bun, dar implică riscul de a fi depunctat sau de a nu fi suficient apreciat.
— Ar reieși că e mai simplu să participi la olimpiadă, decât să dai BAC-ul? Cu toate că la olimpiadă participă cei mai buni.
— Cred ca aici depinde mult de personalitatea fiecăruia. Olimpiada necesită mult timp, iar dacă ești gata să faci acest sacrificiu, atunci poate servi drept o bună pregătire și pentru bacalaureat, în cazul în care n-ai reușit să te numeri printre cei mai buni.
— Cum crezi, ce răspuns ai primi de la ministru?
— Cred că răspunsul ar fi unul foarte general despre încercările ministerului de a îmbunătăți procesul didactic. De altfel, ar fi fost un răspuns așteptat și binevenit.
— De ce ar fi binevenit? Ar fi mai potrivit dacă ar scrie ce fac exact la îmbunătățirea sistemului, nu?
— Ar fi, cu siguranță. Însă un răspuns ca acel de care vă spuneam mai sus ar fi o primă încercare spre stabilirea dialogului între elevi și minister.
