În acest interviu, aflăm experiența consilierului raional și municipal, Ion Țîțu, oferită de Programul Open World, prin care a avut ocazia să viziteze și să studieze sistemul de guvernare locală din Statele Unite, în special în Carolina de Nord. Vom descoperi cum a fost selectat pentru acest program, ce a învățat despre funcționarea administrației publice americane, ce diferențe a observat față de Moldova și ce idei concrete ar putea fi implementate în comunitatea noastră. Totodată, explorăm cum implicarea consilierilor locali în comitete permanente și decizii strategice poate transforma eficiența guvernării locale.
— Cum ați ajuns să fiți selectat pentru Programul Open World și ce considerați că a contat cel mai mult în această alegere?
— După întâlnirea cu reprezentanții Ambasadei SUA în Republica Moldova, în care am discutat despre poziția noastră ca echipă, am pus un accent deosebit pe coaliția de guvernare din Consiliul Raional Ungheni (PSDE–PAS). Noi am fost cei care am insistat ca această coaliție să fie formată exclusiv din partide proeuropene. Am avut două întâlniri cu reprezentanții Ambasadei, iar în urma discuțiilor și a analizei pe care au făcut-o ei – nu pot spune exact după ce criterii – am fost selectat să particip în Programul Open World în Statele Unite. Consider că poziționarea noastră clară și consecventă în favoarea valorilor europene a contat în acest proces.
— Ce v-a motivat cel mai mult să acceptați participarea în Programul Open World și ce ați aflat despre destinațiile în care veți merge?
— În primul rând, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu organizatorii, mi s-a spus că vom avea diverse întâlniri cu reprezentanți ai administrațiilor publice locale din câteva orașe din SUA. M-am interesat în ce stat vom merge și am aflat că inițial vom merge la Washington, iar apoi în Carolina de Nord. M-am documentat despre acest stat și am descoperit că, începând cu anul 1999, Carolina de Nord are un acord de colaborare cu Republica Moldova, iar în 2024 acest acord a fost reînnoit. De asemenea, orașul Winston-Salem, situat în acest stat, este înfrățit cu orașul Ungheni încă din anul 2000. Toate aceste informații mi-au oferit un imbold puternic de a merge și de a vedea, la fața locului, cum se administrează un oraș în Statele Unite.
— Ce a presupus concret vizita dvs. în SUA și ce aspecte din administrația publică locală v-au atras cel mai mult atenția?
— Au fost aleși cinci delegați, toți consilieri locali, iar tematica principală a programului s-a axat pe administrația publică locală. Am avut ocazia să aflăm mai multe despre structura autorităților publice locale din SUA, despre întreprinderile municipale, serviciile publice oferite de autorități, structura de guvernare locală și atribuțiile fiecărei instituții. Pentru mine, toate aceste informații au fost deosebit de interesante, deoarece mi-au oferit ocazia să compar modul în care funcționează administrația publică locală la noi cu cel din Statele Unite.
— Care sunt principalele diferențe pe care le-ați observat între guvernarea locală din Moldova și cea din Statele Unite, în special în Carolina de Nord?
— Dacă e să facem o comparație între guvernarea locală din Republica Moldova și cea din Statele Unite, cel puțin în Carolina de Nord, unde am avut întâlniri în orașele Greensboro și Winston-Salem, pot spune că am remarcat mai multe diferențe esențiale. Am avut oportunitatea să particip la ședința unei comisii a Consiliului Local din Winston-Salem și mi-a plăcut faptul că acolo există o transparență reală. Raportorul care vine cu un proiect de decizie în fața consilierilor este susținut de cetățeni prezenți în sală. Desigur, și la noi ședințele sunt publice, dar, din păcate, implicarea cetățenilor este mult mai scăzută.
Dacă vorbim despre structura administrației unui oraș cu aproximativ 250.000 de locuitori, cum este Winston-Salem, aceasta este foarte clar organizată. Consiliul Local este format din nouă membri: opt consilieri locali, aleși din opt cartiere distincte (numite wards), și un primar ales de întregul oraș. Astfel, fiecare zonă a orașului are un reprezentant direct, ceea ce asigură o reprezentare echitabilă a intereselor comunităților locale. De exemplu, un cartier istoric cu probleme specifice de conservare urbană are un consilier care cunoaște aceste provocări și le poate aduce în atenția Consiliului.
Consilierii sunt aleși prin vot direct, doar în cadrul propriului cartier, ceea ce încurajează campanii bazate pe nevoile reale ale comunității, nu pe promisiuni generale. Acest sistem are ca rezultat o depolitizare a funcționării orașului. Serviciile precum apă, canalizare, transport public sau gestionarea deșeurilor sunt administrate de profesioniști care își cunosc foarte bine domeniul. Noi am asistat la mai multe prezentări făcute de specialiști și manageri – se vedea clar că nu sunt supuși presiunii politice. Sunt oameni siguri pe ei, liberi, încrezători.
În ceea ce privește partea financiară, am înțeles că și ei au limitări, la fel ca noi. Deși SUA este o țară cu mai multe resurse, administrațiile locale tot scriu proiecte și trebuie să le argumenteze bine. Însă, ceea ce m-a impresionat este nivelul de transparență: totul se face prin consultarea cetățenilor. De exemplu, dacă autoritățile vor să amenajeze un parc, sunt propuse mai multe concepte, care se publică pe site-urile oficiale. Oamenii votează varianta care le place cel mai mult, vin cu păreri și sugestii, iar proiectul care obține cel mai mare număr de voturi este cel implementat. Mă bucură că există un asemenea exercițiu de implicare civică și cred că astfel de practici ar fi foarte utile și la noi.
După întoarcerea din SUA, am reflectat mult la aceste diferențe și mi-aș dori să putem prelua și adapta unele dintre aceste bune practici. Tot în cadrul vizitei, am transmis din partea domnului primar al municipiului Ungheni invitația pentru delegația din Winston-Salem de a participa la Zilele Orașului și la Sărbătoarea Vinului. Ni s-a spus că ar fi interesați să vină, dar cel mai probabil în anul 2026, deoarece bugetul pentru 2025 este deja aprobat și la ei modificările se fac doar în situații excepționale.
— E un lucru bun sau rău faptul că ei nu pot interveni atât de ușor ca să modifice bugetul public și cum influențează tendința de creștere a populației asupra bugetului și dezvoltării orașelor precum Winston-Salem?
— E un lucru bun. Dar, referitor la partea financiară, trebuie să înțelegem un aspect important: cel puțin în Winston-Salem, și chiar în întregul stat Carolina de Nord, se observă o tendință clară de creștere a populației. În consecință, are loc și o creștere a economiei. E firesc ca, odată cu dezvoltarea economică, să apară și mai multe posibilități de extindere a bugetului local. Astfel, autoritățile își pot planifica mai eficient investițiile și pot aloca resurse pentru mai multe domenii. Această dinamică pozitivă le oferă un cadru mai larg de acțiune și le permite să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor.
— Ați avut posibilitatea să vizitați anumite instituții sau servicii publice în mod special pentru a vă documenta mai profund în anumite domenii de interes?
— Da. Eu am ales să mă documentez în special pe tema serviciilor publice. Am avut ocazia să vizitez un centru de suport pentru animale, un model despre care vorbim de ani de zile și în Moldova, în special legat de problema câinilor fără stăpân. La solicitarea mea, vizita a fost organizată în Greensboro. Ce am văzut acolo m-a impresionat profund. Este un centru modern, construit în 2009, cu o valoare de peste 3 milioane de dolari. Însă nu doar partea materială m-a impresionat, ci mai ales implicarea comunității și modul profesionist în care este gestionat centrul.
Centrul oferă toate serviciile necesare – de la transportul animalelor, adăpostire, consultații medicale, tratamente, până la investigații complexe, cum ar fi RMN. Gândiți-vă: în SUA se fac RMN-uri pentru animale imediat, în timp ce în Moldova oamenii așteaptă luni întregi pentru aceleași investigații. Diferența constă nu doar în bani (centrul are un buget anual de 3-4 milioane dolari și 58 de angajați), ci și în implicarea activă a oamenilor. De exemplu, dacă un cetățean aduce un câine pentru că nu-l mai poate întreține, imediat intervine un asistent social care îl ajută să-și găsească un loc de muncă. Acolo, relația om-faună-floră este una firească și profundă. Am trăit 10 zile într-o familie americană a cărei casă părea construită în pădure – oamenii hrănesc animalele, protejează natura. Din păcate, la noi, abordarea este cu totul alta.
Am vizitat și o întreprindere responsabilă de distribuția apei. Mă interesa în mod special cum gestionează ei pierderile de apă, o problemă care ne preocupă și la Ungheni. Acolo pierderile sunt minime – sub 3% – datorită unui cadru legal clar și a unei abordări strategice. Legea americană impune ca pierderile să nu depășească 5%, iar administrațiile orașelor Greensboro și Winston-Salem și-au luat rolul în serios. De exemplu, Greensboro a început din 2004 un program anual de reabilitare a 1% din rețea, prioritizând conductele vechi și avariate. A emis obligațiuni de sute de milioane de dolari pentru investiții.
Winston-Salem investește constant zeci de milioane în modernizarea rețelei și folosește tehnologii smart: contoare digitale, detectarea automată a scurgerilor, monitorizarea presiunii. Au echipe specializate doar pentru identificarea pierderilor. Rezultatul? Eficiență crescută, economii importante, pierderi sub media națională americană.
Ce putem învăța noi la Ungheni? Avem nevoie de o strategie locală clară: evaluare a rețelei existente, planuri de investiții pe termen lung, prioritizare, tehnologii moderne și, poate cel mai important, voință politică. Pierderea apei nu trebuie acceptată ca normalitate.
Tot în Winston-Salem am discutat și cu un specialist în transport public. Am aflat cum este gestionat sistemul, cum funcționează graficul de transport, dar și cum este organizat transportul public social – un model interesant pentru incluziunea socială și sprijinul acordat persoanelor vulnerabile.
— În Winston-Salem consilierii locali sunt implicați activ în comitete permanente și în elaborarea deciziilor strategice. Credeți că un asemenea model ar putea fi aplicat cu succes și la Ungheni?
— Categoric da. Ideea acestor comitete permanente este una eficientă, pentru că permite o specializare și o analiză mai profundă a subiectelor înainte de a fi supuse votului în ședință. La Ungheni am încercat în trecut ceva similar – în 2007, am avut inițiativa să ne repartizăm pe sectoare, astfel încât fiecare consilier să fie responsabil de anumite zone ale orașului și să vină cu propuneri. Din păcate, mecanismul nu a funcționat pe termen lung. Dar ideea rămâne valabilă. Eu cred că dacă nu putem lucra pe sectoare, măcar pe domenii – sănătate, educație, infrastructură, mediu etc. – fiecare consilier să-și asume un rol activ în baza competențelor și experienței proprii. Asta ar duce la un consiliu mai eficient și mai conectat la realitățile comunității.
— Ați menționat că fiecare consilier ar putea contribui cu expertiză din domeniul său profesional. Ce ați propune concret pentru ca această idee să prindă contur în activitatea consiliului local din Ungheni?
— Cred că totul trebuie să înceapă cu o viziune clară și cu o bună organizare internă. Un prim pas ar fi crearea unor grupuri de lucru tematice în cadrul consiliului – nu neapărat formale, dar suficiente pentru a stimula implicarea fiecărui consilier în domeniul pe care îl stăpânește. De exemplu, dacă cineva lucrează în educație, să vină cu propuneri concrete privind școlile și grădinițele din oraș. Sau dacă altcineva are experiență în domeniul economic, să se implice în elaborarea politicilor de sprijin pentru întreprinderile locale. Important este ca expertiza pe care o avem ca indivizi să o punem în slujba comunității. Asta înseamnă și o responsabilitate personală, dar și o schimbare de atitudine în întreg consiliul. Dacă vrem rezultate reale, trebuie să lucrăm altfel decât până acum.
