Calitatea învățământului influențează dezvoltarea economică și socială a țării. Despre situația precară în sistemul de învățământ din țară vorbește numărul tot mai redus de absolvenți care aleg să-și continue studiile la instituțiile de învățământ superior. Infrastructura supradimensionată raportată la numărul de studenți, cunoștințele și aptitudinile dezvoltate de către instituțiile superioare de învățământ rămân în continuare necorelate solicitărilor pe piața muncii. Concluzii în acest sens au fost făcute în cadrul prezentării publice-videoconferință cu tema: „Învățământul superior din Republica Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”, organizate de Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, transmite IPN.
Potrivit Anei Mihailov, director executiv al Friedrich Ebert Stiftung Moldova, discuția vine în contextul unui credit al Băncii Mondiale, recent aprobat, de circa 40 de milioane de dolari, care are drept scop să contribuie la creșterea calității învățământului superior. Creditul va avea un impact redus dacă nu se vor face reforme structurale și instituționale radicale în sistemul de învățământ superior.
Sergiu Lipcean, lector la Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” și autor al studiului: „Învățământul superior din Republica Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”, a menționat că sistemul de învățământ din Replica Moldova este în cădere liberă, iar creditul ar fi foarte util sistemului de învățământ. Totodată, el spune că există riscuri foarte mari legate de implementarea acestui proiect, la nivel de politici, guvernanță, la nivel de sector și factori interesați.
Sergiu Lipcean menționează că în ultimii ani numărul studenților a scăzut dramatic. Acum, în universitățile din țară sunt în jur de 47 de mii de studenți care-și fac studiile la buget și cu taxă. Dacă declinul studenților va continua același ritm, în zece ani, conform celui mai optimist scenariu, sistemul va avea până la 12 mii de studenți. Iar costurile de instruire per student vor continua să crească.
Rectorul Academiei de Studii Economice, Grigore Belostecinic, a specificat că, în sistemul educațional superior s-au întâmplat în ultimii ani și lucruri pozitive, precum: aderarea la Procesul Bologna, elaborarea noului Cod al Educației, deschiderea centrelor de ghidare în carieră, schimbări de management, implicarea în proiecte europene etc. Rectorul spune că este deranjat nu doar de scăderea numărului de studenți, dar și de scăderea numărului celor care doresc să-și facă o carieră în învățământul superior și a celor care abandonează învățământul superior în favoarea altor activități. Există un mecanism prost de interacțiune între universitate și mediul de afaceri. Pentru a fi mai bun, sistemul are nevoie de mai multe investiți în cercetare, inovare, motivare pentru profesori și studenți. Potrivit rectorului, absolvenții pleacă din țară pentru că nu vor să-și lege viitorului de statul Republica Moldova. În ultimii ani s-au făcut eforturi pentru direcționarea absolvenților spre școlile profesionale, în detrimentul universităților.
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice, a remarcat că e nevoie de măsuri sistemice pentru a redresa situația. Este nevoie de un mecanism transparent și corect, bazat pe date de finanțare a universităților, care să țină cont de specific și de numărul studenților. Rectorul spune că, analizând cât primește fiecare universitate per student, se observă că s-a ajuns la o discrepanță. Și anume, la unele universități, unde a scăzut numărul de studenți, finanțarea a rămas la fel. Rectorul a mai spus că împrumutul BM este necesar ca „o gură de aer” pentru universitățile din țară. Dacă proiectul nu va derula, viitorul învățământului superior va fi unul destul de sumbru, dar acest proiect trebuie să meargă în paralel cu schimbările din sistem.
