După douăzeci de ani de viață în Federația Rusă, Ilie și Olesea Rădeanu, originari din Republica Moldova, continuă să își croiască drumul între provocările trecutului și succesul prezentului. Cuplul a plecat în străinătate în căutarea unui trai mai bun, trecând prin greutăți, muncă grea și perioade de incertitudine. Astăzi, însă, ei își fac vocea auzită pe platformele de social media, unde împărtășesc cu mii de urmăritori povești și experiențe de viață prin intermediul vlogurilor. În acest interviu, ne-au povestit despre drumul lor sinuos, cum au ajuns să devină vloggeri și ce înseamnă pentru ei să exploreze lumea și să transmită realitatea moldovenilor din diaspora.
— De unde își trag rădăcinile Ilie și Olesea Rădeanu?
Ilie: Eu sunt originar din satul Măcărești, raionul Ungheni, iar Olesea este din raionul Orhei. Ne-am întâlnit pentru prima oară ca studenți la Universitatea de Stat din Republica Moldova. Din păcate, nu am finalizat studiile din motive financiare.
— Sunteți plecați de mulți ani cu familia în Federația Rusă. Ce v-a determinat să luați această decizie?
Olesea: La fel ca o mare parte a populației Republicii Moldova, acum 20 de ani, drumul nostru a fost spre est și mai puțin spre vest. Pe atunci, plecarea în Europa era foarte dificilă, căci se călătorea ilegal, cu un risc mare pentru sănătate și siguranța proprie.
— Cum v-ați acomodat în Moscova și ce ați făcut mai departe?
Ilie: Dificil, foarte dificil, căci nici Rusia nu era atunci cum o știm acum. Era foarte problematic să te legalizezi și să te angajezi. Erau multe mișmașuri, amăgiri și oameni în care nu puteai avea încredere. Mulți concetățeni de-ai noștri au rămas fără bani, dar sunt și cei care s-au descurcat într-un fel sau altul.
Olesea: Ne-am pornit cu ochii închiși, fiindcă nu aveam pe nimeni acolo. Aveam niște bani strânși cu mare greu, mai ales din vânzarea nucilor. Am cules nuci de pe orice copac din Ungheni, atât de mult am strâns că am ajuns să cunosc unde erau cele mai bune nuci. Făceam naveta Moscova-Ungheni și invers, pentru că nu găseam de lucru.
— Și până la urmă ați izbutit? V-ați angajat?
Ilie: Ne-am angajat la uzina „ZIL”, unde am primit un loc într-un cămin, dar acolo eram mai mulți într-o cameră. Salariul era mic, dar eram mulțumiți că aveam un acoperiș deasupra capului și niște tichete de masă. Mulți moldoveni au trecut pe ușile acestei mari uzine.
— Cât timp ați lucrat la uzină?
Olesea: Treptat, am găsit un loc de muncă la un restaurant. Ne-am reprofilat puțin și, încet-încet, am renunțat la munca din uzină.
— Din prisma celor trăite, viața v-a pus la multe încercări. Acum, aveți o activitate diferită, fiind vloggeri. Cum a început această pasiune?
Olesea: Inițial, ideea mi-a venit mie de a crea un vlog de familie pe Facebook, pentru că în Rusia sunt mulți moldoveni care ar vrea să vadă ce mai fac concetățenii lor. Soțul mi-a cumpărat o cameră video mai puțin performantă, dar asta nu m-a împiedicat să surprind oameni și locuri interesante. La început, făceam videoclipuri în limba rusă, dar apoi am început și în limba română.
Ilie: Ne-am apucat de această activitate în perioada când mulți moldoveni părăseau Federația Rusă, din cauza devalorizării rublei și a situației economice generale. M-am gândit că oamenii plecați ar fi interesați să vadă locurile pe unde au fost ei cândva.
— Am văzut că ați explorat locuri frumoase, printre care și Arctica. Cum a fost această experiență?
Olesea: Eu sunt mai casnică, dar lui Ilie îi place să descopere locuri noi. Călătoria în Arctica am făcut-o din propriul buzunar. În videoclipurile noastre, mulți ne critică că am susține lumea rusă, dar nu este așa. Eu doar am vrut să văd unde sunt împrăștiați conaționalii noștri. I-am întâlnit aproape peste tot și mă mândresc cu ei, pentru că suntem un popor muncitor. Critica pe internet vine din două direcții: unii ne iubesc și apreciază ceea ce facem, iar alții sunt politizați și plini de negativitate. În ciuda criticilor, continuăm să facem ceea ce ne place, mereu cu o nouă doză de curiozitate.
— Ați filmat și în locuri de război din Ucraina. Ce ați văzut acolo?
Ilie: Am filmat în Mariupol, și ce am văzut acolo a fost de groază. În acea perioadă, se începea reconstrucția ruinelor. Rușii își arboraseră drapelele și își atribuiseră acel loc.
— Cum v-a afectat acest război? Ce stare de spirit ați avut în acel moment?
Ilie: A fost o stare foarte neplăcută. Până nu demult, lumea era pașnică, iar televiziunile și internetul prezentau lucrurile ca și cum totul era în regulă. Când a început prima mobilizare, a izbucnit un val de panică. Unii au fugit din țară, iar alții au rămas, pentru că tactica de înrolare s-a schimbat. Migranții nu au fost mobilizați, fiind o altă etapă.
— Ați realizat și câteva vloguri în România. Ce v-a surprins acolo?
Ilie: Românii sunt foarte calzi și primitori. Mi-a plăcut mereu arhitectura lor, pe care o admir dintotdeauna. Au evoluat odată cu integrarea în Uniunea Europeană, dar și la noi, și la ei, mai este mult de muncit.
— Credeți într-un viitor mai bun atunci când vă veți întoarce acasă?
Ilie: Totul este atât de relativ acum, încât sincer nu mai știu ce va fi. Totul pare imprevizibil, atât în est, cât și în vest. Sperăm însă că lucrurile se vor schimba și că vom reveni acasă. Vrem pace și liniște, și cred că lucrurile se vor limpezi în cele din urmă.
