Sistemul de justiție din Republica Moldova încă nu se percepe ca o putere separată, ca un arbitru independent, care să soluționeze litigiile și între puterile statului sau între stat și individ, indiferent că este vorba despre persoană fizică sau juridică din privat. Astfel, într-un litigiu împotriva statului sau a unei autorități publice șansele sunt mult mai mici. Și lipsa imparțialității instanțelor, dar și favorizarea autorităților publice este sesizată în multe cauze. Este și exemplul ElectronService-Nord SA, care s-a aflat într-un litigiu cu un oficiu teritorial cadastral, iar ca urmare Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Aprecierile vin din partea membrilor Biroului Asociat de Avocați „Bivol Soțchi & Partners”, care au reprezentat reclamantul în fața Curții Europene.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis hotărârea pe cauza Electronservice-Nord SA c. Moldova, prin care statul a fost obligat să achite reclamantului 51 500 de euro. Decizia Curții vine în contextul în care Curtea de Apel Chișinău a admis o cerere de revizuire după doi ani de când hotărârea favorabilă companiei reclamante devenise irevocabilă.
Într-o conferință de presă la IPN, avocatul Andrei Bivol, expert asociat în cadrul companiei de consultanță Fides BSP, în domeniul drepturilor omului, a declarat că această cauză are mai semne întrebare. În primul, rând este vorba despre traseul acestui dosar – de la Judecătoria Edineț, la Curtea de Apel Bălți, la Curtea Supremă de Justiție, iar apoi, din motive greu de înțeles, la Curtea de Apel Chișinău.
Andrei Bivol a menționat că, dacă este analizat fondul acestui dosar, se constată încălcarea principiului securității raporturilor juridice. Or, securitatea raporturilor juridice, alături de stabilitatea practicii judiciare sunt două elemente cruciale, pe care se fundamentează încrederea în justiție. „Știm cu toții care este nivelul de încredere în justiție, dar atunci când ai o hotărâre judiciară definitivă și irevocabilă, pe care nu te poți baza. Și trebuie să te aștepți că peste câțiva ani, peste doi sau trei, sau peste șapte ani, cineva o să depună un apel tardiv sau o să depună o revizuire ca în acest caz, hotărârea ta va fi anulată și vei fi lipsit de proprietate, în mod implicit. În așa situații nu putem vorbi despre securitatea raporturilor juridice. Curtea Europeană a vorbit despre acest principiu în multe hotărâri împotriva Moldovei”, a notat expertul.
Potrivit lui, de fapt atunci când se anulează o hotărâre judiciară în baza unei revizuiri, se atentează atât la securitatea raporturilor juridice, cât și la principiul puterii lucrului judecată. „În situația noastră a fost admisă o revizuire, care este o cale extrardinară de atac ce poate fi admisă doar pe temeiuri foarte stricte. Temeiul care a fost invocat în acest caz – circumstanțe noi sau probe noi, apărute după examinarea cauzei – este aplicat în mod absolut ordinar. Or, un act normativ, o hotărâre de Guvern, care se publică în Monitorul Oficial nu poate fi considerată act de care nu a știut tocmai o autoritate publică”, a declarat Andrei Bivol.
O altă problemă, spune expertul, este asigurarea protecției proprietății. Or, reclamantul a cumpărat acele bunuri de la stat, iar autoritatea publică responsabilă de înregistrarea dreptului de proprietate a refuzat să facă acest lucru. „Nu mai vorbim de modul abuziv în care această autoritate a refuzat să înregistreze un drept legitim de proprietate și a refuzat să execute de fapt atribuțiile și obligațiile prevăzute de lege, preferând să meargă într-un litigiu direct cu persoana interesată”, a menționat avocatul.
Conferința de presă cu tema: „Cauza ElectronService-Nord SA c. Moldova – sub aspectul dreptului la un proces echitabil. De ce Republica Moldova a fost condamnată la CEDO și cine răspunde pentru aceasta?” face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul IPN „Injustiția la vedere prin mijloace multimedia”. Agenția IPN nu își adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferințelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiției, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislația, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate și injustiție evidentă. Agenția de presă IPN nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.