Situat departe de zgomotul orașului (distanța directă până în or. Ungheni este de 35 km, iar până la Chişinău este de 110 km. ), în Negurenii Vechi îți găsești liniștea, pentru că satul este înconjurat de păduri, livezi, dealuri molatece, care îi conferă un aer special și care te face să pui pe silențios telefonul mobil și să te conectezi cu natura.
Satul Negurenii Vechi, care e și reședința comunei cu același nume, are, conform documentelor vremii, peste 300 de ani. Trei secole în care s-a scris istorie și s-a transmis din generație în generație tradițiile și obiceiurile strămoșești, care sunt păstrate cu sfințenie. În liniștea serii încă se mai simte cum satul toarce povești din bătrâni.
Aici tradițiile de secole fac „casă bună” cu modernitatea
Unii dintre cei 668 locuitori, câți populează la moment localitatea, au case după modelul mai nou de arhitectură, iar alții continuă să păstreze ancestralul în proiectele caselor lor. Lucru confirmat și de Galina Uscatu, primara: „Negurenii Vechi este mai deosebit și special de alte localități prin arhitectura caselor în care se îmbină frumos elementele arhitecturii moderne cu cea veche”. Anume la vechile case vei vedea pereții vopsiți într-un albastru aproape identic cu cela de Voroneț, semn că domnește pacea și liniștea în această gospodărie. Tot în Negurenii Vechi încă mai poți vedea cum stăpânele caselor își mai scot la soare și aer lăicerele, perinele îmbrăcate frumos într-o față de pernă brodată de mâini muncite și dibace.
Oamenii de aici sunt harnici, gospodari, iar edila mai adaugă că sunt simpli și binevoitori. Se pune preț pe educație, în sat este un gimnaziu renovat și utilat, o grădiniță, o casă de cultură și o bibliotecă publică, și pe dragostea față de locurile natale. Dovadă în acest sens e că la Negurenii Vechi activează un muzeu al satului, care se află în incinta gimnaziului. Galina Uscatu ne specifică că acesta a fost renovat în 2021 printr-un proiect din cadrul GAL ,,Movila Măgura” (Nota red: Grup de Acțiune Locală) și în viitor ar putea deveni un obiectiv turistic.
O tradiție la care țin cei din Negurenii Vechi e ca după ce roada a fost adunată în hambare, poama e mustuită, să se adune la masa de sărbătoare, la care sunt neapărat invitaţi speciali, interpreți cunoscuți din țară. De pe masa de sărbătoare nu lipsesc bucatele tradiționale – sarmalele, friptura etc.
Credința îi caracterizează
Un loc deosebit pentru locuitorii din Negurenii Vechi îl ocupă biserica, ne spune Daniela Iorgu, șefa bibliotecii din localitate. În continuare ea ne deapănă pe scurt istoria acestui lăcaș. „Construcția bisericii cu hramul „Sf.Treime” din satul Negurenii Vechi a început în anul 1929 și a durat până în anul 1940, când autoritățile sovietice au stopat construcţia ei. În anul 1991 s-au reluat lucrările și a fost dată în exploatare în anul 1994”. De atunci aceasta adună între pereții săi enoriașii, care se roagă pentru sănătate și pace, pentru ploaie la timp ca roada să se facă pentru a avea ce să pună pe masă.
Negureni – nume cu rădăcini din nobilime
Daniela Iorgu este cea care ne dezvăluie că actualul toponimic ar proveni de la numele unui boier și anume Negură, iar prima sa atestare documentară a fost la 13 ianuarie 1660 în timpul domniei lui Ștefăniță Lupu, fiul lui Vasile Lupu.
Ca în fiecare sat al Moldovei persistă probleme. „Problema cu care se confruntă satul rămâne a fi drumurile, dar și cea a alimentării cu apă. La moment nu toate gospodăriile (40) sunt conectate la apeductul cu apă tehnică. Suntem în proces de lucru a proiectului, care va soluționa problema aprovizionării cu apă potabilă a oamenilor” de alimentate cu apă potabilă”, ne specifică Galina Uscatu.
