Inegalitățile în Republica Moldova sunt persistente și afectează cele mai vulnerabile grupuri: din perspectiva de mediu, socială și economică. Coeziunea socială este fragilă – atitudinea negativă față de femei, persoanele cu dizabilități, persoanele LGBT și intoleranța socială continuă să afecteze coeziunea socială generală. Guvernanța, participarea și instituțiile guvernamentale au nevoie de o consolidare în continuare. Schimbările climaterice au avut un impact semnificativ asupra agriculturii Republicii Moldova, afectând mijloacele de trai ale persoanelor. În timp ce costul măsurilor de adaptare la schimbările climaterice este înalt, costul inacțiunii este unul dublu. Concluziile se conțin Analiza comună de țară pentru Republica Moldova 2020 a ONU, prezentată astăzi într-un eveniment online, transmite IPN.
Simon Springett, coordonator rezident ONU în Republica Moldova, a declarat că analiza comună de țară pentru Republica Moldova este o analiză imparțială, independentă, colectivă a situației socio-economice a țării care va servi drept bază pentru stabilirea priorităților în cadrul ONU, va alimenta eforturile de mobilizare de resurse și dezvoltarea de parteneriate de cooperare. Totodată, pentru a oferi asistență ca răspuns la COVID-19, ONU a elaborat peste 25 de evaluări cu privire la impactul pandemiei, dar și un plan detaliat de răspuns economic și social care a fost inclus în Analiză.
Potrivit raportului, Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa de Est și se află în topul țărilor cu o populație care se micșorează cel mai rapid din lume, înregistrând o pierdere de 1,8% anual. În baza a trei scenarii de prognozare, chiar scenariul mediu prevede o descreștere a populației până la mai puțin de 2,4 milioane către anul 2035. Deși inegalitatea a scăzut în ultimii ani, transferurile sociale reprezintă încă o pondere semnificativă din venitul gospodăriilor. Fluxul mare de migranți moldoveni a dus la o dependență substanțială de remitențe pentru economia Moldovei, aflându-se în primele 10 țări cele mai dependente de remitențe din lume. Venitul celor mai sărace gospodării s-a majorat cu 38% în perioada pre-COVID-19, în mare parte din remitențe și asistență socială. În același timp, ponderea celor sărăci este de trei ori mai mare în regiunile rurale comparativ cu regiunile urbane inclusiv în rândul copiilor.
Gheorghe Leuca, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, a menționat că Națiunile Unite este unul din partenerii de dezvoltare cheie ai Moldovei, Guvernul apreciind înalt rolul și contribuția Echipei de Țară ONU în avansarea țării privind agenda sa de dezvoltare. Analiza Comună de Țară va ajuta autoritățile din Moldova să prioritizeze deciziile strategice și să se angajeze în crearea politicilor bazate pe evidențe.
Persoanele defavorizate și vulnerabile, care sunt adesea lăsate în urmă, nu sunt suficient de bine captate de datele oficiale și sunt invizibile în ceea ce privește elaborarea politicilor și programelor. Inegalitățile în termeni de gen, apartenența la grupurile etnice și locul de reședință persistă în învățământ. Copiii în regiunile rurale învață mai rău ca cei din regiunile urbane. Doar 11% din copiii cu dizabilități au acces la evaluarea criterială prin descriptori, la fel și copiii romi. În același timp, egalitatea de gen este slab integrată în planificarea strategică, elaborarea de politici și procesele bugetare. Decalajul salarial între femei și bărbați este de 14%, dar în unele sectoare, cum ar fi finanțele, acesta ajunge la 38%. Aproximativ 40% din femei au fost victime ale violenței fizice în familie cel puțin o dată în viața lor.
Potrivit Lilianei Rotaru, președintă a asociației CCF Moldova (Copil, Comunitate, Familie), în țară nu există doar un singur factor al vulnerabilității, ci mai degrabă o acumulare a acestor factori, care duc la provocări complexe care necesită soluții și intervenții complexe, de altfel acestea tind să devină cronice. Deseori, vulnerabilitățile tind să fie transmise de la o generație la alta, să fie istorice și să se acumuleze timp de mulți ani.
Ratele de ocupare a forței de muncă sunt cele mai scăzute în regiune, iar piața muncii se caracterizează printr-o discriminare substanțială bazată pe gen și vârstă. Ocuparea persoanelor cu dizabilități este de două ori mai joasă decât pentru populația generală, pe când 36% din persoanele ce trăiesc cu HIV sunt șomere.
Ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko, a opinat că UE și statele membre ale sale sunt cel mai mare donator în Republica Moldova, oferind peste un miliard de euro în ultimii ani. Din martie anul trecut, o parte semnificativă a suportului acordat de UE a fost reorientat către reducerea consecințelor pandemiei de COVID-19 și recuperarea socio-economică a țării prin prisma asistenței oferite de Echipa Europa.
Moldova a ratificat șapte din cele nouă tratate de bază ale ONU privind drepturile omului. Cele două Convenții care rămân neratificate sunt Convenția cu privire la protecția tuturor persoanelor contra disparițiilor forțate și Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora.
ACȚ ONU a fost elaborată împreună cu 23 de agenții, fonduri și programe ale Organizației Națiunilor Unite, cu conducerea și coordonarea Oficiului Coordonatorului Rezident ONU din Moldova.
