Trăiesc într-o curte unde sunt copaci foarte înalți. Aceștia ne oferă umbră pe timpul verii, dar și disconfort în urma zgomotului produs de ciori și a gunoiului pe care îl fac aceste păsări, care își au cuibul tocmai în astfel de arbori. Unul (sau poate mai mulți) dintre locatarii din blocurile din apropiere a găsit cumva o soluție la această problemă – să le împuște. O face pe neobservate, nu vezi de unde, de parcă ar fi un lunetist profesionist. Doar detunătura îți arată că omul (oamenii) e tare pus împotriva bietelor păsări.
În Uniunea Europeană ciorile sunt protejate prin lege și vânarea lor fără autorizație este considerată activitate de braconaj. Conform legislației europene, aceste păsări sunt ocrotite din motiv că mănâncă insecte și rozătoare și hoituri, iar pe de altă parte, în cuibul lor se adăpostesc alte specii de păsări, la rândul lor ocrotite de om.
Persecutarea ciorilor e un gest care echivalează cu ceva onorabil în ochii unor oameni
Caut informații pe părintele motoarelor de căutare, Google, ca să văd care e situația în Republica Moldova la acest capitol. Găsesc site-ul Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. Îi contactez prin intermediul paginii de facebook. Îmi răspund foarte rapid și mă bucur ca un copil, pentru că mai rar ți se răspunde în mod operativ. Le-am dat trei întrebări specialiștilor de aici: Mă interesează dacă ciorile sunt protejate prin lege în RM?, Dacă da, ce pedeapsă riscă oamenii care le împușcă?, Care e rolul acestor păsări în natură, în afara zgomotului care îi deranjează pe oameni?
Silvia Ursul, ornitolog, ne răspunde că, din nefericire, ciorile nu sunt protejate de lege în țara noastră. „Așa că, din păcate, oamenii care le persecută nu riscă nimic. Din contra, pentru vânători și agricultori acest gest echivalează cu ceva onorabil, pentru că ei consideră că fac un bine naturii și îndepărtează „o pestă”, ne spune aceasta.
Vadim Dadus de la Inspecția pentru Protecția Mediului Ungheni ne spune că, totuși, în Republica Moldova nu se permite lichidarea lor.
Conform Codului Contra-vențional al RM Articolul 128. Încălcarea prevederilor actelor normative privind folosirea şi protecţia fondului cinegetic
(1) Încălcarea prevederilor actelor normative privind folosirea şi protecţia fondului cinegetic, privind vînatul şi alte feluri de folosire a resurselor cinegetice se sancţionează cu amendă de la 12 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
(2) Vînătoarea fără autorizaţie (licenţă), fără carnet de vînător sau fără permis de deţinere sau port şi folosire a armei de vînătoare, depăşirea normelor stabilite de recoltare a vînatului, precum şi vînătoarea în locurile interzise şi în perioadele de prohibiţie, folosirea armelor, uneltelor şi metodelor interzise se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
(3) Încălcarea prevederilor actelor normative privind cerințele de biosecuritate indispensabile profilaxiei și controlului pestei porcine africane la mistreți se sancționează cu amendă de la 30 la 60 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 240 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere.
Articolul 129. Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a locurilor de vieţuire a faunei Distrugerea sau deteriorarea intenţionată a vizuinelor, muşuroaielor de furnici, cuiburilor de păsări şi altor locuri de vieţuire a faunei de pe terenurile fondului forestier se sancţionează cu amendă de la 12 la 30 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 60 de ore.
De ce există ciori
În ciuda faptului că aceste păsări produc zgomot care deranjează, ele au un rol extrem de important, în special pentru faună.
Silvia Ursul ne mai precizează că coloniile de ciori au un rol foarte important pentru natură și pentru faună. „Coloniile de ciori oferă oportunitatea de a depune ouă în cuiburile lor și altor specii, care sunt rare sau chiar foarte rare în țara noastră. Vorbim aici de șoimi (vânturelul de seară, vânturelul roșu și șoimul rândunelelor). Pe lângă aceasta ciorile sunt păsări care se hrănesc cu orice, inclusiv cu hoituri și gunoaie. Deci, aceste păsări au rolul de a elimina elementele nesanitare din mediul ambiant.
Efectivul populațional al ciorii de semănătură a scăzut cu peste 30% în Europa, fapt datorat persecuției și distrugerii locurilor de cuibărit
Potrivit raportului Lista Roșie Europeană a Păsărilor din 2021, care se bazează pe observațiile primite din 54 de țări europene despre 544 de specii de păsări native, 30% din speciile native de păsări în Europa sunt în declin din cauza pierderii habitatului, a agriculturii intensive și a crizei climatice. Din estul și până în vestul continentului, păsările care au constituit piatra de temelie a ecosistemelor europene se află în dificultate. De exemplu, trei specii de păsări au dispărut la nivel regional (adică în Europa) de la ultimul raport publicat de aceeași instituție în anul 2015: găinușa de stepă (Syrrhaptes paradoxus), cristelul de tufiș (Turnix sylvaticus) și presura cu creștet alb (Emberiza leucocephalus).
Miile de experți și voluntari ce au contribuit la acest document, printre care și reprezentanții Societății Pentru Protecția Păsărilor și a Naturii din Republica Moldova: Silvia Ursul și Vitalie Ajder, au oferit informații și date acumulate pe parcursul a 5 ani, din diverse studii și cercetări în teren efectuate în Republica Moldova.
În total, echipa din Moldova a expediat către Birdlife International (organizația care a publicat raportul) informații despre numărul de indivizi/perechi cuibăritoare la 184 specii care se întâlnesc la noi. Aceste date au fost adăugate la toate constatările colectate de la alte țări pe parcursul anului 2019 și au ajuns în final să constituie bazele Listei Roșii Europene a Păsărilor – un document crucial de care guvernele și organizațiile europene vor ține cont pentru a proteja speciile de păsări.
În această nouă listă roșie se regăsesc 25 specii de păsări care sunt întâlnite și în Republica Moldova. Dintre acestea, 15 specii prezintă tendințe îngrijorătoare de scădere, iar restul de 10 dau semne că își revin. Cele mai accentuate scăderi (față de anul de referință 2015) le au drepneaua neagră (Apus apus) – Amenințată moderat (NT), becațina comună (Gallinago gallinago) și cioara de semănătură (Corvus frugilegus) care sunt considerate vulnerabile (VU).
În cazul ciorii de semănătură, aproximativ jumătate din populația aceste specii suferă un declin puternic, cum ar fi în Rusia, Polonia, Franța și Olanda. În general, efectivul populațional al ciorii de semănătură a scăzut cu peste 30% în Europa, fapt datorat persecuției și distrugerii locurilor de cuibărit.
Pe lângă cioara de semănătură, statutul multor altor specii s-a agravat până la categoria „Vulnerabil”: gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), rața sulițar (Anas acuta), corcodelul cu gât roșuroșu (Podiceps grisegena), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), șoimul de iarnă (Falco columbarius), vânturelul de seară (Falco vespertinus), becațina comună (Gallinago gallinago), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), lebăda mică (Cygnus columbianus).
Patru specii, care până acum erau considerate cu risc scăzut, au ajuns să fie încadrate la categoria „Amenințate moderat”: rața moțată (Aythya fuligula), bătăușul (Calidris pugnax), drepneaua neagră (Apus apus) și prepelița (Coturnix coturnix). Populația acestei din urmă specii scade în Europa cu cel puțin 25%, având tendințe îngrijorătoare în două țări: Rusia și Spania. Principalele motive ale declinului sunt considerate a fi pierderea pajiștilor sălbatice și a terenurilor necultivate din cauza intensificării agriculturii, care a diminuat disponibilitatea plantele sălbatice și a semințelor cu care se hrănește această specie (Sursa text: sppn.md).
Alte informații despre ciori
Conform ziarulfaclia.ro primele ciori au apărut în Miocen, în urmă cu circa 17 milioane ani, în zona Australiei și Oceaniei. Sunt păsări foarte sociabile, nu se tem de om, au învățat să trăiască în apropierea lui, dar îi aduc pagube în culturile de grâu, porumb ori floarea soarelui. Au devenit mari dăunători agricoli.
Ciorile sunt monogame. Pot trăi până la la 400 de ani. Inteligența ciorilor a creat nenumărate legende și mituri. Au fost considerate păsări de rău augur, din cauza penajului negru și pentru că se hrănesc cu hoituri. În Suedia, corbii sunt considerați fantome ale oamenilor uciși, iar în Germania, suflete ale celor condamnați. În mitologia greacă cioara este considerată solul zeilor.
