Inactivitatea economică afectează două treimi din tineretul Moldovei, devenind un fenomen mai acut decât șomajul. Lipsa experienței de muncă și condițiile de muncă precare sunt un obstacol pentru tinerii care vor să se angajeze în câmpul muncii. Mulți dintre tineri sunt dependenți de remitențele din străinătate și, în același timp, adolescenții au așteptări foarte mari față de salariile pe care le solicită când vor să se angajeze și condițiile de muncă pe care vor să le aibă, a menționat Felicia Bechtoldt, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în cadrul lansării unui studiu despre tineri.
Capacitatea de integrare a tinerilor pe piața muncii ține de rezultatele de la școală, de alegerea corectă și inspirată a carierei, dar și de informarea potrivită despre oportunitățile care există pe piața muncii. Republica Moldova se mândrește cu o forță de muncă cu studii, dar nu toți tinerii cu studii își găsesc locuri de muncă conform nivelului lor de pregătire, menționează Felicia Bechtoldt. 29% dintre tineri au calificarea superioară față de locul de muncă pe care îl au. Adolescenții au un potențial enorm și reprezintă viitorul Republicii Moldova. Multe depind de cum este valorificat acest potențial uman pentru dezvoltarea țării, a mai spus secretarul de stat.
Potrivit lui Valeriu Prohnițchi, autor al studiului, cercetarea a arătat că tinerii sunt mulțumiți de calitatea educației pe care au primit-o sau speră că o vor primi. Pe de altă parte, adolescenții văd o problemă de necorespondență între locul de muncă și calificarea cu care aceștia vin din școală sau de la precedentul loc de muncă. Chiar dacă tinerii sunt angajați în câmpul muncii, locul lor de muncă este unul ocazional, 15% din tineri au spus că lucrează în locuri de muncă ocazionale. Este și un grup mare de tineri care nu a finalizat o anumită treaptă a educației. Tinerii care nu au studii complete au o situație ocupațională mai nefavorabilă.
Din punct de vedere economic, piața disfuncțională a muncii descurajează mulți tineri de a căuta în mod activ un loc de muncă, care se explică și prin discrepanța structurală între oferta sistemului educațional și cererea de pe piața muncii. Din perspectiva socială, tinerii trăiesc în propriile lor bule sociale și nu sunt interesați să se implice social. Și interesul tinerilor pentru politică este foarte scăzut, în special în rândul celor mai tinere cohorte de vârstă din zonele rurale. Acest lucru poate fi explicat prin sentimentul împărtășit de 70% din respondenți că tinerii nu sunt suficient reprezentați în politica națională.
Datele au fost colectate în perioada 29 octombrie-12 decembrie 2022, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1600 de respondenți, grupul țintă fiind tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani.
