Pentru următorii nouă ani (2022-2031), Republica Moldova își asumă extinderea suprafețelor împădurire/reîmpădurire pe o suprafață de 100,000 ha și să planteze circa 500 mln puieți forestieri. Implementarea acestor pot avea succes numai în cazul în care diferiții actori implicați își pun în comun cunoștințele și experiența în abordarea unor astfel de ecosisteme complexe cum sunt pădurile, notează Ministerul Mediului într-un comunicat de presă.
Astfel, angajații din silvicultură au demarat ample procese de discuții cu reprezentanți a admnistra-țiilor publice locale pentru a stabili un parteneriat ce va duce la sporirea suprafețelor împădurite.
Până la 9 octombrie, informează Agenția „Moldsilva”, 260 de primării din cadrul Autorităţilor Publice Locale deja sunt implicate în acest parteneriat.
Aceeași sursă mai precizează în a treia săptămână de la demararea acestor acțiuni deja pe 120 ha de teren s-au desfășurat lucrări de pregătire și prelucrare a solurilor și sunt gata pentru sădirea copacilor.
Autoritățile din Ungheni sunt receptive
Contactați de noi, Igor Ciobanu, șeful interimar ÎS „Silva-Centru” Ungheni și Andrei Cozari, inginer regenerarea pădurilor la aceeași instituție, ne-au declarat că autoritățile publice locale din raionul Ungheni sunt foarte receptive și încheie contractate prin care se transmit către entităţile silvice teritoriale a circa 300 ha de teren în scop de împădurire, pentru că spun aceștia primarii au conștientizat importanța împăduririi, care va contribui la crearea locurilor de muncă în mediul rural, îmbunătățirea productivității agricole, diminuarea eroziunii solului, reglarea climei la nivel local, purificarea aerului și protejarea apelor.
Primăriile care au încheiat contracte, până la momentul discuției cu Andrei Cozari (marți, 11 octombrie), cu ÎS „Silva-Centru” Ungheni sunt: Todirești, Năpădeni, Condrătești, Costuleni, Negurenii Vechi și Cornova. Conform spuselor inginerului urmează să mai semnate contracte, care prevăde prestarea de servicii de împădurire din partea întreprinderii de silvicultură. Primăriile au rol de a asigura paza acestor terenuri după ce vor fi plantate cu arbori.
Vor fi împădurite terenuri cu risc sporit de eroziune
Andrei Cozari ne-a explicat că atunci când s-au identificat terenurile pentru împădurire s-a ținut cont de gradul de eroziune.
Potrivit agrobiznes.md Principalii factori ce duc la degradarea terenurilor, eroziunea solului sunt: Despădurirea – defrișarea pădurilor fără a planta copaci noi are efecte grave asupra solurilor, climei în general. Cultivarea terenurilor fără a respecta asolamentul și monocultură favorizează eroziunea. Extinderea terenurilor arabile pe terenurile înclinate. Utilizarea necorespunzătoare a sistemelor de irigație. Pășunatul excesiv, fără a respecta termenii în care acesta este permis face solurile mai vulnerabile la procese cum ar fi eroziunea. Extinderea urbanizării și a infrastructurii de circulație în detrimentul terenurilor cu sol fertil. Deșertificarea. La ora actuală se apreciază că 4500 de milioane de hectare stau sub riscul deșertificării, iar 950 de milioane de hectare au fost deja sever afectate.
Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fost cultivate sau pășunate prea intens. Suprasolicitarea solului apare în condițiile în care anumite plante sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarea și substanțele nutritive nu sunt reintroduse în sol.
Sursa ne-a mai precizat că vor fi reîmpădurite fâșiile forestiere de protecție împotriva eroziilor, care se află în apropierea terenurilor agricole. Iar copacii care vor fi plantați vor fi salcâm, stejar, frasin ș.a. „Atunci când împădurim un teritoriu luăm în calcul mai mulți factori, cum ar fi clima zonei respective, condițiile solului, precum și amplitudinea ecologică a speciilor ce urmează a fi plantate” ne spune Andrei Cozari. Agenția „Moldsilva” propune de a promova în cadrul lucrărilor de împădurire specii de arbori și arbuști mai adaptați la condițiile noastre de secetă din ultimii ani.
Activităţile ulterioare ale silvicultorilor includ o serie de acţiuni
Totodată, Agenția „Moldsilva” mai specifică în comunicatul de presă că, activităţile ulterioare ale silvicultorilor includ o serie de acţiuni, nemijlocit la faţa locului, prin care se ţine cont de specificul terenului, arealul în care este amplasat, relieful şi alte condiţii importante pentru plantarea şi dezvoltarea pădurilor. În acest context, în prima săptămână a lunii octombrie sunt totalizate 268 de sectoare ridicate în plan, în volum de 2525 ha, iar fişele de teren sunt întocmite deja pentru 260 de sectoare ce includ 2432 ha.
În anul 2021 suprafața acoperită cu păduri din fondul forestier constituia cca. 381,8 mii ha (inclusiv 51,3 mii ha ale APL), constituind 11,4% din teritoriul țării. Conform distribuției fondului forestier cele mai mari terenuri acoperite cu păduri se atestă în raioanele Hâncești, Orhei, Strășeni, Călărași, Ungheni.
