Aromate, dulci și gustoase – așa s-ar descrie în câteva cuvinte noul soi de căpșune, care și-a făcut apariția pe una din plantațiile unghenene. Este vorba despre soiul syria, nou-nouț pe piața Moldovei. Producătorul acestuia, Andrei Buzovoi, directorul SRL „Agrosfera-BM” Pârlița, spune că este deja pentru al doilea an, când pe lângă tradiționalele culturi cerealiere, întreprinderea s-a orientat și către culturi de succes, care nu necesită suprafețe mari.
O cultură îndrăgită de toți
Andrei Buzovoi spune că încă din anul trecut au început plantația de căpșuni. A pornit de la 3 hectare, iar în acest an s-a extins pe 5. Cultivă o plantație de căpșuni de două soiuri: honey și syria, un sort care s-a arătat foarte bine pe piață, iar ușor ia locul așa numitului sort marmelada. „Am ales să învestim în căpșune pentru că ele sunt favoritele tuturor. Sunt binevenite pentru orice masă și cumpărate indiferent de preț, fie că 140 sau 10 lei pentru un kilogram”, menționează producătorul.
Totuși aceste decalaje de prețuri nu avantajează producătorii, ba dimpotrivă, îi destabilizează, iar aceștia nu-și mai pot face un plan sigur de câștig. Spre exemplu, prețul unui kilogram de căpșune variază de la o zi la alta, în dependență de recoltă, cantitate și calitate, însă nu producția autohtonă ar prezenta un pericol pentru ei. Adevăratul rival sunt cele importate care, după cum mărturisește Andrei Buzovoi, acestea reușesc să pătrundă în țară fără taxă vamală, dar în cantități extrem de mari, precum au fost 100 de tone care ar fi aduse recent din Ucraina, iar peste noapte prețul unui kilogram de căpșune a ajuns de la 40 la 9-11 lei. Astfel de nuanțe nu fac decât să descurajeze producătorul local, care ajunge să-și realizeze producția puțin peste plata muncii. Directorul mai spune că în acest sens ministerul de resort ar trebui să ia o decizie.
De îndrăgit le îndrăgesc, dar de lucrat….
O altă mare problemă care îi afectează pe producători mai este și lipsa muncitorilor. Deși s-ar părea că la sate este cel mai ușor și chiar binevenită oferta de muncă, Andrei Buzovoi susține că nu ar fi deloc așa. „Este ca și cum ai căuta un ac în căruța cu fân. La cultivarea căpșunelor nu-ți vine unul cu studii, ci acel care nu are o profesie. Iar marea majoritate dintre ei primesc ajutor social. Noi le propunem o muncă legală cu acte în regulă, însă ei, decât să piardă ajutorul care-l iau fără să facă ceva, de ce ar alege să stea toată ziua în soare la culesul căpșunelor”, spune dânsul. Și în această privință statul ar trebui să facă anumite reglementări, căci producătorilor sezonieri le este imposibil să mai găsească muncitori.
Ce spun specialiști de aceste probleme cu care se confruntă producătorii și dacă s-a discutat până acum la nivel de minister, am cerut opinia șefului Direcției Agricultură și Alimentație Ungheni, Viorel Scutaru. Acesta a explicat că problema micșorării prețului din cauza produselor străine se regăsește și în sfera producerii laptelui.
„Zootehnia din Republica Moldova s-a redus tot din cauza prețului mic cauzat de mărfurile din Ucraina. Din păcate, acest lucru se face prin metode de contrabandă, căci dacă ele ar fi aduse legal, nu le-ar mai conveni să impună un preț atât de mic. Acest fapt se datorează în primul rând ineficienței organelor de control, a poliției de frontieră și a vămii”, a spus șeful direcției. Cât despre ajutoarele sociale, care cauzează lipsa muncitorilor, dânsul menționează că aici ar trebui să intervină primăriile împreună cu asistenții sociali și să nu mai acorde ajutoare persoanelor apte de muncă.
