Igor Munteanu: „Tinerii nu-și găsesc locul într-o economie care se usucă ca o piele de șarpe”

— Noi vedem și asistăm, din păcate, la un exod al tinerilor peste hotare. Care ar fi motivul din punctul dumneavoastră de vedere?
— Bună întrebare. Vă asigur însă că problema despre care doriți să vorbim este la vedere și nu cere o pregătire specială pentru a înțelege motivele. Tinerii nu-și găsesc locul într-o economie care se usucă ca o piele de șarpe, salariile sunt mici și demotivante, iar modelul cel mai atractiv care circulă printre tinerii care abia vor ieși de pe băncile școlii este să lași totul baltă aici pentru că undeva în străinătate ceva te așteaptă cu siguranță. Cu 2 ani în urmă, BNS susținea că din RM pleacă zilnic circa 120 de persoane pe zi și o bună parte dintre ei nu vor mai reveni. Conform unui sondaj pe care institutul nostru l-a desfășurat la sfârșitul anului 2017, 54% din persoanele chestionate nu și-au găsit un loc de muncă și doar 17% au găsit de lucru în construcții, 7,4% – în comerț și 4.3% – în transport și industrie. Salariile joase, prețurile mari și sărăcia sunt 3 cele mai grave probleme cu care se frământă. De altfel, oamenii nu ar mai pleca peste hotare dacă ar putea găsi un lucru stabil, care le-ar asigura un venit lunar între 10.000 și 15.000 lei, și asta-i venitul care, raportat la prețurile în creștere, ar stabiliza tinerii noștri pe piața forței de muncă locale, păstrând potențialul de creștere al economiei naționale și odată cu el și familiile, copii, comunitățile locale din care se face împreună națiunea.

— Oare statul Republica Moldova nu are politici publice viabile și lucrative anume pentru susținerea acestui segment de populație sau ce se întâmplă de fapt?
— Cu politicile publice noi stăm bine, fără ele nu prea ne descurcăm, ar spune în glumă odesiții. De fapt, sondajele prezentate de unele companii respectate arată că, oamenii consideră direcția de dezvoltare a RM ca find greșită – cu peste 80%, iar încrederea în instituții rămâne extrem de redusă – numai biserica se bucură tradițional de foarte multă încredere, urmată de presă și primari (toate peste 50%), în timp ce justiția, poliția, guvernul și parlamentul abia de se ridică la 10% cu cele mai înalte scoruri. Oamenii se simt slab reprezentați de partide politice și se bizuie de cele mai multe ori exclusiv pe susținerea familiilor din care fac parte. Și asta-i de fapt un motiv pentru care familiile sunt cel mai afectate de veniturile mici și de ritmul excesiv de înalt al emigrației externe. Emigrația continuă să aibă loc pe fundalul unei creșteri economice ridicol de mici și al unei populații îmbătrânite, care face ca nivelul de înlocuire a ei să fie încetinit de fertilitatea joasă și politicile sociale insuficiente. Numai 3 din 10 tineri sunt astăzi plasați în câmpul muncii, iar 2/3 dintre ei (447.000) sunt economic inactivi. Rapoartele ODIMM vorbesc despre faptul că 31% din tineri sunt angajați în diverse munci informale (neînregistrate), iar 10% lucrează fără contracte individuale de muncă, șomajul în rândul tinerilor menținându-se la cele mai înalte rate, comparativ cu restul populației. Bugetul asigurărilor sociale este afectat direct de raportul inegal între populația activă și cea pasivă (contribuabili vs pensionari). O parte importantă a forței de muncă ocupate (între 30 și 40%) se află în sectorul informal, iar sistemul de pensii este destul de neatractiv, ceea ce face ca vârstnicii să fie mult mai vulnerabili, iar tinerii să fie mai interesați de emigrație decât de locuri stabile în RM. Oamenii atestă o înrăutățire a stării lor individuale în ciuda deciziilor guvernului de a suplimenta pensiile în ajun electoral cu bani care abia compensează rata de inflație. Suntem în 2018, iar autoritățile încă nu au recuperat banii furați din băncile capturate și furate în 2014, ca 1 mlrd $, care are efecte adânci până astăzi asupra economiei și veniturilor individuale. Este evident că oamenii au nevoie de locuri de muncă și salarii competitive numai că pentru asta RM are nevoie de guverne care să muncească pentru oameni și nu pentru cei care controlează monopolurile și se gândesc numai la câștiguri ilicite.

— Cât sunt tinerii de susținuți pentru a se implica în procesul economic al țării, adică dacă au anumite facilități la lansarea unor afaceri? Dacă nu, de ce statul nu încearcă să lucreze asupra unor politici, care le-ar oferi aceste înlesniri și ce soluții ați avea dumneavoastră în acest caz?
— Deși statul depune anumite eforturi de a oferi facilități în vederea lansării unor afaceri, rezultatul general nu este unul care să ne mulțumească. Există PNAET (Programul Național de Abilitare Economică a Tinerilor), însă ODIMM care-l gestionează din anul 2008 susține un deficit continuu de resurse financiare și capabilități modeste de implementare. Mai există și PARE (1+1), programul pilot de atragere a remitențelor în economie, dar care a devenit destul de inactiv din 2014. Deși 97% din numărul tuturor companiilor înregistrate sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM), acestea generează mai puțin de 30% din PIB – două ori mai puțin decât majoritatea statelor OECD. De regulă, micii antreprenori se confruntă cu probleme mari la obținerea finanțării, creditelor ieftine și accesului facilitat la noi piețe. Deși guvernul susține că depune eforturi în privința simplificării cadrului legislativ și că IMM-urile reprezintă o prioritate politică, în realitate se observă că mulți cetățeni moldoveni preferă să-și mute afacerile în străinătate, cum ar fi la Iași, la Bacău și în alte orașe, care se dezvoltă mult mai rapid decât orașele din RM. Vestea bună este legată de asistența pe care partenerii pentru dezvoltare o oferă antreprenoriatului. Astfel, UE își oferă sprijinul tehnic prin intermediul EU4Business Initiative, în cooperare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, finanțând circa 75 de companii private, care sunt ajutate să beneficieze de regimul de exporturi fără tarife spre piața europeană. Oricine are produse pentru export și vrea să obțină sprijinul UE poate aplica și beneficia de acest program până la 14 decembrie. Un alt exemplu ține de SARD (Susținerea pentru dezvoltarea agriculturii și dezvoltării rurale) în valoare de circa 7,5 mln $, gestionat de Oficiul PNUD în RM pentru UTAG și Taraclia. SARD reprezintă o sursă de finanțare pentru proiecte de business locale, formarea GAL (Grupuri de Acțiune Locală) și crearea de startup-uri și clustere economice de dezvoltare în localități și regiuni cu grave probleme de subdezvoltare social-economică. Din păcate, alte regiuni ale RM nu sunt eligibile pentru acest program, dar acesta le-ar prinde foarte bine.

— Pe de altă parte, tinerii noștri pleacă, dar guvernarea a legiferat vânzarea cetățeniei Moldovei. Ce înseamnă aceasta?
— Aveți dreptate să atragem atenția și acestei chestiuni. Deși multe țări ale lumii oferă cetățenie unor persoane străine pe care apoi le naturalizează, acest lucru se întâmplă pe baza unor tradiții lungi și sunt gestionate de niște autorități de stat puternice și funcționale, ceea ce nu este cazul Republicii Moldova. Statul nostru are probleme legate de controlul frontierelor sale și mă refer aici la existența enclavei separatiste în Transnistria, iar scandalul bancar a demonstrat că regimul de supraveghere asupra unor domenii de securitate națională nu este nici pe departe efectiv și eficient. Faptul că nu au fost recuperați până astăzi nici măcar o parte din banii furați din cele 3 bănci fraudate vorbește clar despre capacitatea modestă de a face față acestei sarcini de către autoritățile competente (CNA, SIS, Procuratură). Între timp, Guvernul a publicat deja și Regulamentul care prevede procedura prin care străinii pot obține cetățenia RM dacă contribuie cu cel puțin 100.000 euro la un Fond de dezvoltare durabilă sau vor investi 250.000 euro în domeniile de dezvoltare strategică, alese de Guvern ca procurarea și deținerea nor bunuri imobile. Deși autoritățile susțin că vor veghea ca cei care-și doresc să devină cetățeni ai RM vor fi persoane care nu prezintă pericol sau riscuri pentru ordinea publică și reputația statului, care nu au antecedente, nu au fost implicați în cazuri de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, nu au datorii, nu se găsesc sub diverse restricții internaționale etc, există indicii care par să fi scăpat din vedere autorilor acestei legi. Nu este clar cum putem verifica lista persoanelor care-și depun dosarele și în ce măsură sunt respectate criteriile. Nu-i clar în ce măsură poate evalua în acest moment riscul folosirii cetățeniei RM de către noii investitori pentru a procura pământ, ceea ce nu li s-ar permite conform legislației actuale. Asta ar însemna de fapt că Guvernul a creat o găselniță prin care oferă unor persoane pe care-i va alege după bunul său plac un privilegiu pe care nu-l oferă altor cetățeni străini, ceea ce creează o discriminare evidentă. Se pare că unii politicieni sunt obsedați să vadă doar beneficiul acestei noi legislații privitor al cetățenie – investiții la pachet – și nu evaluează riscul foarte real ca UE, care a oferit beneficiul călătoriei fără vize pentru cetățenii RM cu pașapoarte biometrice, să suspende regimul de vize dacă va considera că RM și-a încălcat obligațiile din Acordul intrat în vigoare la 27 aprilie 2014 dintre UE și RM, luându-și riscuri pe care nu le poate onora.

— Dacă mai sus am tot vorbit de tineri și de implicarea lor în sectorul economic, ce se întâmplă cu principala ramură a economiei noastre – agricultura – și dacă ei, adică tinerii, sunt tentați să facă business anume în această sferă?
— Vă invit să vorbim despre agricultura RM și despre modalitățile de a moderniza capacitățile acesteia, oamenii, tehnologiile și competitivitatea produselor sale, într-un interviu viitor.