„Democrația este puterea poporului. Dar mie îmi place mai mult definiția: „Democrația este libertatea instituționalizată”, declarația aparține expertului Igor Boțan, care s-a referit la teoria democrației în cadrul dezbaterii publice la tema „Pericolele pentru democrație în lumea contemporană: impact asupra Republicii Moldova”, organizată de IPN.
„Despre democrația din Republica Moldova se poate spune că este fie democrație imitativă, fie democrație de vitrină, pentru că noi imităm, copiem Occidentul. Avem un fel de regim politic hibrid, adică o democrație defectuoasă, așa cum califică de obicei The Economist Intelligence Unit, care stabilește anual indexul democrației în lume. Avem multe metehne, legate nu doar de modul în care se manifestă clasa politică, ci și de cultura politică, pentru că nu poți avea o democrație dezvoltată într-un stat unde cultura politică este una parohială, contemplativă, unde majoritatea cetățenilor așteaptă că guvernanții vor rezolva problemele. Oamenii nu se implică, așa cum are loc în democrațiile participative. Republica Moldova este o democrație electorală, alegerile conduc la schimbarea conducerii. Numai că în alte privințe această democrație este una defectuoasă”, a menționat Igor Boțan.
Referindu-se la formele de guvernământ, care reprezintă „modul în care este organizată puterea executivă în stat”, Igor Boțan a specificat, că „în Republica Moldova există un semn de întrebare în privința formei de guvernământ, deoarece în 1994, când a fost adoptată Constituția, eram o republică semi-prezidențială, în 2000 – republică parlamentară, iar din 2016, când a fost adoptată faimoasa Hotărâre a Curții Constituționale privind revenirea la alegerea șefului statului prin vot general – este un semn de întrebare ce regim avem. Din punct de vedere teoretic, dacă șeful statului este ales de către popor, atunci republica este prezidențială. Dar împuternicirile șefului statului la noi sunt minime, aproape insignifiante. Eu nu știu cum să răspund la această întrebare”, a spus expertul.
Clasificând regimurile politice ca pluraliste, autoritare și totalitare, el a menționat, că „Republica Moldova are un regim pluralist”. Regimul politic determină modul de numire în funcțiile instituțiilor de stat, modul de transfer al de puterii. „Participă societatea la procesul de numiri în funcții sau numirile se fac așa cum consideră partidul de guvernământ?”, a întrebat retoric Igor Boțan.
Referindu-se la pericolele la adresa democrației, cu referire la criteriile stabilite de The Economist Intelligence Unit, Igor Boțan a menționat: alegeri libere și corecte (când opoziția recunoaște rezultatul alegerilor), libertatea mass-media, drepturile omului, independența justiției, climatul de afaceri – libertatea în afaceri (organele de control să nu afecteze negativ activitățile economice): „În toate aceste aspecte există riscuri, care afectează negativ democrația”. Printre provocările la adresa democrației la etapa contemporană, Igor Boțan a menționat migrația – mai ales valurile de imigranți în UE și SUA, dar și problema emigrației pentru Republica Moldova, căci cetățenii cei mai talentați sunt nevoiți să plece din țară, iar astfel scade concurența între cetățeni pentru funcțiile publice; schimbarea climei (secetele și inundațiile); digitalizarea, care schimbă lumea în mod cardinal, deschizând calea spre globalizare – de aici vin pericole la adresa statelor naționale. Potrivit lui, răspunsurile la aceste provocări sunt diferite în Belarus, Rusia, Asia Centrală etc., iar aceasta afectează democrația peste tot în lume.
În opina lui Igor Boțan, există un mare semne întrebare în privința capacității societății moldovenești de a contribui la dezvoltarea democrației pe plan național și pe plan internațional, de asemenea, datorită faptului că o mare parte din cetățenii activi și talentați au plecat din țară.
