Republica Moldova și Ucraina trebuie să fie angajate într-un proces serios de integrare europeană, în caz contrar acestea vor rămâne veșnice potențiale victime ale agresiunii rusești. De această părere este expertul permanent al proiectului Igor Boțan. „În cazul în care Republica Moldova și Ucraina primesc statutul de țări candidate pentru integrarea în UE, cred că populația din Transnistria își va schimba radical atitudinea față de perspectivele integrării europene ale Republicii Moldova care până acum, cu statutul de țară asociată, erau efemere. Până atunci, trăim în realitatea în care o treime din cetățenii Republicii Moldova consideră că războiul ruso-ucrainean este o operațiune militară specială a Rusiei care poate fi justificată. Acestea sunt consecințele războiului hibrid”. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea publică „Care sunt motivele și caracterul războiului ruso-ucrainean? Despre ce vorbesc ele Republicii Moldova?”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, Republica Moldova și Ucraina retrăiesc războiul hibrid începând cu anul 2014, de la
În această ordine de idei, Igor Boțan a menționat că războiul ruso-ucrainean condamnat dur de Adunarea Generală a ONU reprezintă o agresiune militară pregătită mulți ani în urmă. „Trebuie să înțelegem că această acțiune de agresiune împotriva Ucrainei a fost pregătită din timp, putem aduce mai multe exemple în acest sens. Vreau să mă refer la poziția președintelui rus Vladimir Putin. Să nu uităm că în 2020 cu ocazia a celei de-a 75-a aniversări de la Victoria în războiul pentru apărarea patriei, cum spun în Rusia, Vladimir Putin a publicat un articol în National Interest în Statele Unite în care, de fapt, a justificat ceea ce s-a întâmplat după venirea naziștilor în Germania la guvernare. Potrivit lui Vladimir Putin, Germania a fost umilită după Primul Război Mondial și acum acest lucru pare cu totul în altă lumină. În al doilea rând, Vladimir Putin a numit Ucraina anti-Rusie și prin aceasta a pregătit terenul pentru agresiune împotriva Ucrainei, pentru că știm că, în paralel, începând cu luna aprilie anul trecut, a început concentrarea trupelor de-a lungul perimetrului Ucrainei. Lucrurile au fost puse la cale începând cu anul 2005, atunci când a fost proclamată așa-zisă „democrație suverană” care a susținut ideea că Rusia are o altă cale de dezvoltare decât democrația occidentală”, a afirmat el.
În particular, expertul a vorbit despre pierderile Rusiei în acest război, subliniind că Federația Rusă a pierdut cel mai important lucru – statutul de supraputere energetică. El a afirmat că „Rusia a pierdut nu numai piața energetică, dar și statutul de supraputere energetică care poate influența sorțile lumii, pentru că ceea ce s-a întâmplat, s-ar putea să accelereze „Revoluția Verde”. Încă o pierdere dramatică pentru Rusia reprezintă faptul că Federația Rusă degradează ca putere militară și ca actor pe piața armelor, deoarece s-a dovedit că complexul militar industrial al Rusiei lucrează foarte prost. Și ultima pierdere mare pe care a suferit-o Rusia este că edificarea Lumii Ruse s-a sfărâmat în țăndări, dacă Ucraina reușește să oprească acest război și să se angajeze într-un proces anevoios de aderare la UE”.
Întrebat de ce potențial are nevoie Republica Moldova în condițiile acestui război, expertul a răspuns că la momentul actual Republicii Moldova i s-a dat o șansă bună de elimina mașina propagandistică grație depunerii cererii de aderare la Uniunea Europeană. „Partea bună este că UE a binevoit să accepte Republica Moldova, Ucraina și Georgia să depună cerere de aderare. Cât va dura nu știm, dar este foarte important să obținem acest statut. Dacă obținem acest statut, vom avea lumina la capătul tunelului. Atunci multe lucruri depind de cum se termină războiul ruso-ucrainean. Procesul de angajare în acest drum de integrarea europeană poate schimba multe lucruri și pot apărea foarte multe momeli ca și Rusia, și Transnistria să-și schimbe atitudinea în privința neutralității. Important să ne implicăm și să găsim cele mai bune soluții cu ajutorul partenerilor internaționali. UE ar trebui să-și schimbe atitudinea față de Moldova, Ucraina și Rusia, lucru care începe să se întrevadă”, a conchis Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Care sunt motivele și caracterul războiului ruso-ucrainean? Despre ce vorbesc ele Republicii Moldova?”, organizată de IPN, a fost ediția a 247-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
