„Un popor fără tradiții este un popor fără viitor”, remarca jurnalistul, omul politic și scriitorul columbian Alberto Lieras Camargo
Astfel, începând cu anul 2013, pe data de 20 iunie în țara noastră, precum și în comunitățile românești din peste 100 de orașe din întreaga lume este sărbătorită ziua internațională a iei sau a „cămășii cu altiță”, sărbătoare ce promovează frumusețea autentică a cămășii tradiționale. Această zi importantă a fost sărbătorită recent și la Centrul de Plasament și Reabilitare Socială din municipiul Ungheni în parteneriat cu Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir” în cadrul serviciului de bibliotecă „Nimeni nu e singur”.
Activitatea numită „Medalion literar”cu genericul „Eu port ie cu mândrie”, în cadrul căruia beneficiarii centrului au avut parte de multe momente informative ce țin de caracteristicile și însemnătatea acestei vestimentații populare.
„Acest articol vestimentar face parte din identitatea noastră națională, din valoarea patrimonială a neamului nostru. Rădăcinile iei își au originea din vremea civilizației Cucuteni, în portul dacilor, geților și tracilor, iar termenul de ie este derivat din latinescul „Tunicae lineae”, adică tunică subțire, purtată pe piele”, a menționat Elena Struc, șefa serviciului bibliografic de la Biblioteca Publică Raională „Dimitrie Cantemir”. Specialista a venit și cu o expoziție de carte și alte documente intitulată: „Ia – simbol al identității naționale, frumusețe și valoare patrimonială”, surse ce țin de istoria și semnificația iei, precum și a portului popular, care este sărbătorit pe 30 iunie. Dânsa a făcut o trecere în revistă a conținutului literaturii expuse, a explicat semnele și motivele primordiale ale iei, cum ar fi: „Povestea coloanei”; „Povestea porumbului”; „Povestea cercului”; „Povestea unghiului”; „Povestea spiralei”; „Vița-de-vie, cucul, unda apei, traista ciobanului, vârtelnița”.
„Arta meșteșugului popular, și a coaserii iei în special, era moștenită din generație în generație pentru a nu pierde aceste tradiții care ne reprezintă împreună cu rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a țesutului sau a împletitului firelor” a specificat Elena Struc.
La rândul lor beneficiarii centrului, dar și alți seniori din municipiul Ungheni, invitați la activitate au recitat poezii despre ie și port popular și s-au inclus într-un exercițiu de art-terapie, unde au avut misiunea de a desena conținutul și designul unei ii, au vizionat un filmuleț despre ia tradițională a românilor de pe o parte și alta a Prutului.
„E foarte plăcut să participi la o asemenea activitate, care ne transmite cunoștințe noi despre ie și portul popular or, noi cei din generația mai în vârstă am apucat timpurile, când purtam cămăși, ii sau rochii din in, stofe naturale care erau rezistente în timp. Astăzi parcă se revine la obiceiul de purtare a iilor, a costumului popular pe la nunți, petreceri, ceremonii sau chiar în zilele obișnuite. Eu cred că e un lucru frumos, numai că ar fi bine să se cunoască istoria și semnificația lor. Mulțumim organizatorilor centrului și a celor care ne-au făcut o adevărată sărbătoare de suflet, invitându-ne la această activitate”, a adăugat Elena, locuitoare a municipiului Ungheni.
