Începând cu 1 septembrie, elevii din clasa întâi vor studia modulul de educaţie digitală, ca parte componentă a disciplinei de educaţie tehnologică.
Dar cât de benefică este introducerea acestui modul pe fundalul atâtor campanii de informare, care băteau alarma despre efectele negative ale aflării copiilor un timp îndelungat în fața calculatoarelor? Nu se creează un dezacord între aceste fenomene?
Roza Furtună Ilica, directoare adjunctă treapta primară la LT ”Mihai Eminescu” din municipiul Ungheni, a spus că nu e nimic grav: ”Oricum, copiii învață de la o vârstă fragedă să utilizeze diferite gadget-uri, dar datorită introducerii acestui modul ei vor fi ghidați de către profesori cum să le folosească corect și într-o direcție potrivită dezvoltării lor”. Tot de aceeași părere este și directoarea gimnaziului din Teșcureni, Maria Sasu, care salută această inițiativă.
Semnal de alarmă: copiii nu ar mai utiliza cărțile pe format tipărit și nu ar mai descifra ce oră arată cadranele ceasurilor.
De altă părere sunt însă Ludmila Trofim-Pancu, învățătoare de clase primare la Gimnaziul Chirileni, și Margareta Tolocica, directoarea Gimnaziului Gherman.
”Sincer, încă nu sunt la curent, adică câte ore pe săptămână, cum se va realiza în general. Dar, că pedagog, vreau să spun că nouă ne este mai complicat să le formăm competența de a scrie, a citi din cărți obisnuite, pe când lumea digitală ei deja o mânuiesc mai bine ca acestea”, își argumentează opinia Ludmila Trofim-Pancu, iar directoarea de la Gherman a spus că este împotrivă, pentru că cei mici nu vor ști cum să se descurce în viață fără calculator. ”Nu vor cunoaște lucruri elementare. De exemplu, ce oră arată cadranele unui ceas sau nu vor face caligrafie”, a mai opinat dânsa. În încheierea discuției noastre Ludmila Trofim-Pancu a mai precizat că în clasele primare trebuie să se pună accentul pe dezvoltarea interesului la copil, a-l deprinde cum să învețe singur din cărți și nici într-un caz cum să caute pe google.
Sunt oare pregătite cadrele didactice pentru a preda acest nou modul și dacă sunt dotate instituțiile cu calculatoare?
Maria Sasu, directoarea Gimnaziului Teșcureni, a menționat în acest sens că la instituția pe care o conduce sunt 8 calculatoare în cabinetul de informatică: ”Conform programului școlar la calculator pot sta și câte doi elevi. Așadar, noi acoperim această necesitate”. Cât privește cadrele didactice, ea speră că vor fi cursuri de formare profesională. O situație ”roz” este și la liceul ”Mihai Eminescu”, unde există 2 cabinete de informatică și o sală multimedia, conform spuselor Rozei Furtună Ilica. În schimb, la Chirileni și Gherman ar mai trebui calculatoare, din relatările Ludmilei Trofim-Pancu și Margaretei Tolocica. Directoarea de la Gherman a declarat că școala dispune de 16 calculatoare, dar nu toate sunt funcționale. La capitolul cadre, Margareta Tolocica dezvăluie un nou aspect, cel al deficitului de pedagogi, dar și faptul că profesorii, care acum predau la clasele primare, în majoritate sunt pensionari și din această cauză le-ar veni foarte dificil să acumuleze cunoștințe pentru a preda acest modul.
