În termenii fundației americane „Freedom House”, care de circa 30 de ani redactează rapoarte anuale privind starea democrației în țările fostului lagăr socialist, Moldova reprezintă un „regim hibrid”, transmite IPN.
Totuși, raportul fundației pentru anul 2024 atestă că Moldova, alături de Ucraina și Kosovo, înregistrează în zona „hibridă” indici de consolidare a democrației. În aceiași zonă se află și Georgia, Ungaria și Serbia, doar că în aceste țări indicii democrației merg în jos.
Studiul relevă că regimurile hibride au fost prinse între blocul democratic și cel autocratic. O parte din regimurile hibride formează grupul celor care merg pe cale democratică. Altele sunt din ce în ce mai autoritare. Există și un al treilea grup, în care indicii democratici oscilează, fără a forma un trend stabil.
În acest grup eterogen de 11 țări, cinci au cunoscut o scădere generală a scorurilor lor în democrație și doar una – Ucraina – a reușit să obțină o îmbunătățire.
În raport, țările sunt evaluate de la 1 (regim autoritar) la 7 (democrație consolidată). Categoriile observate sunt guvernarea democratică națională (instituțiile naționale); alegeri; cetățenie; mass-media; instituțiile locale; judiciar; lupta împotriva corupției.
Cu 4,54 din 7 puncte – prima îmbunătățire a ratingului său din 2016 – Bulgaria este printre doar cinci țări cu poziții de îmbunătățire, alături de Lituania, România, Slovenia și Ucraina.
Dintre aceste cinci, doar România și Bulgaria sunt descrise de „Freedom House” ca democrații semi-consolidate, Slovenia și Lituania sunt în categoria „democrații consolidate”, iar Ucraina este un „regim hibrid”.
Alături de România, Croația și Polonia, Bulgaria este o „democrație semiconsolidată” pentru că în indicele special are între 4,01 și 5 unități. „Democrațiile consolidate” (între 5,01 și 7) sunt Cehia, Slovacia, Slovenia și țările baltice. În UE, doar Ungaria reprezintă un „regim hibrid” (între 3,01 și 4), alături de țările balcanice din afara UE, împreună cu Ucraina și Moldova.
Autorii studiului relevă că intenția Ucrainei de a construi o democrație robustă se confruntă cu o amenințare existențială din partea Moscovei. „Revoluția demnității” din 2014 și invazia rusă care a urmat au determinat o transformare dramatică a guvernării, pe măsură ce vechile sisteme de corupție au fost înlăturate de noile cadre de reformatori. Invazia pe scară largă a Moscovei din 2022, în loc să oprească procesul, l-a intensificat în anumite zone. În 2023, guvernul președintelui Volodymyr Zelensky a luat măsuri pentru a îmbunătăți eficacitatea instanțelor ucrainene și a organismelor anticorupție și s-a arătat promițător în investigarea corupției în sistemul judiciar și militar.
Moldova se democratizează în confruntarea cu obstacole similare. Și ea se luptă cu o moștenire a oligarhilor corupți, iar trupele ruse au ocupat demult o parte din teritoriul său. Unii reprezentanți ai oligarhiei, inclusiv celebrul Ilan Şor, sancţionat de SUA, sunt sprijiniţi de finanţări ilicite de la Kremlin şi, după cum demonstrează acuzaţiile de tentativă de lovitură de stat în 2023, reprezintă o ameninţare reală pentru stabilitatea ţării. Iar în efortul de a rezolva problema, guvernanții au pus în aplicare o legislație care a scos candidații afiliați lui Şor din alegerile locale cu doar câteva zile înainte de vot.
La fel ca Ucraina, Moldova trebuie să reziste tentației de a încălca normele democratice în căutarea orientării democratice pe termen lung, dacă vrea să iasă din „zona gri” a guvernării hibride, conchide „Freedom House”.
