În ultimii ani se atestă o reală creștere a numărului de localități din raionul Ungheni înfrățite cu cele de peste Prut. Spre exemplu, numai în 2017 nouă primării din mediul rural din cele zece, care au încheiat acorduri, și-au găsit „frați” în județul Iași și numai cea din Cornova s-a înfrățit cu orașul Ștefănești, județul Botoșani. Stepan Roșca, primarul acestei localități, ne spune că inițiativa de a se înfrăți cu Ștefăneștiul aparține lui Vasile Șoimaru, politician, economist, conferențiar universitar, publicist și fotograf moldovean, originar din Cornova.
O ordonanță de urgență (OUG) ar sta la baza încheierii acordurilor de înfrățire
În 2014, Legea nr. 215/2001 a fost modificată prin OUG nr. 18/2014 prin care se adaugă un nou paragraf (5) la art. 15, care sună cam așa: „Autorităţile administraţiei publice locale din România pot încheia acorduri de înfrăţire/cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale din Republica Moldova pentru realizarea şi finanţarea unor obiective de investiţii ale unităţilor administrativ-teritoriale din Republica Moldova, programe comune culturale, sportive, de tineret şi educaţionale, stagii de pregătire profesională şi a altor acţiuni care contribuie la dezvoltarea relaţiilor de prietenie”. În acest sens și Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, declara în 2016 că împreună cu Asociația Comunelor din România au inclus în legislația română o prevedere prin care comunitățile din România să poată finanța în mod direct, din bugetele locale, proiectele comunităților din Moldova.
Astfel, în 2016, la Forumul Regional, eveniment organizat de Consiliul Raional Ungheni, s-au pus bazele începutului șirului de înfrățiri. Dar, se pare că până la proiectele ce vor duce la dezvoltarea comunităților moldovenești, e o cale mai lungă, vorba poetului. Unii din cei pe care i-am contactat noi ne-au spus că până la acest moment nu au pus pe rol niciun proiect, sunt în faza incipientă a relațiilor, adică tatonează terenul.
Gheorghe Colțișor, primarul satului Teșcureni, localitate înfrățită cu Mogoșești-Siret (Iași), ne-a declarat că încă nu au reușit să efectueze vizite reciproce, pentru a face schimb de experiență, dar planifică să meargă în vizită la ei în luna martie. Ana Dicusar, primara satului Cetireni, a menționat că, deși au întreprins o vizită la Lespezi, comună înfrățită, proiecte încă nu au în proces de implementare: „Ne gândim să realizăm, cu atât mai mult că partea română poate să finanțeze proiectele noastre”. Primara mai adaugă că un proiect pe care vor să-l implementeze cât de curând posibil e renovarea și amenajarea parcului din sat la care speră că vor veni cu o contribuție și autoritățile publice din comuna Lespezi.
Alți primari, aceleași aspirații. Gheorghe Filipovici, comuna Boghenii Noi, Vasile Bodrug, comuna Hârcești, și Stepan Roșca, satul Cornova, își doresc cu aportul autorităților din localitățile înfrățite din România să aducă apă în gospodăriile cetățenilor. Când și cum se va întâmpla acest lucru nu știm, fiindcă mulți dintre conducători sperau la finanțările de la Fondul Ecologic Național (FEN), dar cunoaștem că ultima listă a proiectelor propuse spre cofinanțare a fost aprobată în anul 2016. În prezent la FEN sunt peste 200 de proiecte care urmează a fi examinate și aprobate spre finanțare de către Consiliul de Administrare. Cel mai probabil acestea vor fi analizate în 2018. În anul trecut nu au fost admise proiecte spre finanțare din banii FEN.
Și totuși există unele realizări…
Dacă e să vorbim de realizări, atunci un loc aparte sunt schimburile de experiență în domeniul educațional. Primarii menționați ne-au relatat că atunci când au întreprins vizite, în componența delegațiilor au fost diferiți actori comunitari, astfel punându-se bazele unei colaborări de succes cu localitățile înfrățite. Vasile Bodrug, primarul de Hârcești, ne-a specificat că deja au realizat o activitate sportiv-culturală, e vorba de „Clipa Siderală”, unde au participat și elevi români.
Ce presupune o înfrățire și ce beneficii aduce ea autorităților și cetățenilor
Înfrăţirea localităților presupune cooperarea într-o gamă variată de domenii: educație, cultură, servicii sociale, lucrări şi servicii publice, siguranţă publică, comerţ, sport etc.. Obiectivul proiectelor de înfrăţire este de a creşte resursele umane şi materiale ale autorităţilor locale. Iar beneficiile autorităţilor locale sunt: îmbunătăţirea serviciilor furnizate şi a modului de soluţionare a problemelor; creşterea nivelului de conştientizare a apartenenţei europene; accesul la finanţare UE; dezvoltarea şi pregătirea personalului; beneficiile cetăţenilor: creşterea gradului de toleranţă şi înţelegere; o promovare mai susţinută a parteneriatului comunitar; mai multe activităţi pentru tineret.
