Într-o dimineață însorită de iulie ajung pe malul Prutului, mai exact la Medeleni, Medeleniul din Republica Moldova din comuna Petrești. La intrarea în sat ne oprim, deși am scris mai multe materiale despre biserica cu hramul Sfinților Gheorghe și Nectarie, ea încă trezește uimire, admirație prin frumusețea și eleganța arhitectonică. Intru în curte și mă pomenesc într-o altă lume, acolo unde liniștea e la ea acasă. Deschid ușa lăcașului și simt cum mă îmbrățișează o beatitudine, pașii și gândurile mi se opresc – își doresc răgazul de a reflecta, de a se odihni de cotidian.
La ora 10.00 fix coboară dintr-o mașină părintele Florin Mihai Acatrinei, cu rădăcini din ținuturile Iașiului (face naveta Iași-Medeleni zilnic), stabilisem cu el că ne vom întâlni la biserică la ora 10.00, am ajuns un pic mai devreme, cu un zâmbet cald și o privire senină, radiind pacea interioară caracteristică unui om care și-a găsit menirea. Îmbrăcat în straie preoțești, părintele Acatrinei ne îndeamnă să-l urmez în sala de protocol, unde ne va povesti despre drumul său spre preoție, despre a fi preot într-un mic sătuc al Moldovei de dincoace de Prut, în Basarabia, un drum presărat cu chemări interioare, sacrificii, dar și cu o bucurie nemărginită de a sluji mica comunitate de aici. În cei câțiva ani de când slujește la Medeleni, părintele Acatrinei a devenit nu doar un lider spiritual, ci și un adevărat liant al comunității, reușind să aducă împreună oamenii și să redea viață bisericii din sat. Pentru locuitorii din Medeleni, el este mult mai mult decât un simplu preot; este un ghid spiritual, un exemplu de devotament și un prieten de nădejde.
Calea duhovnicească – o vocație
„De mic copil am vrut să fiu slujitor al lui Dumnezeu, a fost o vocație, o chemare divină”, ne mărturisește preotul, amintindu-și cu nostalgie cum, pe vremea copilăriei, singurul joc care îl fascina era să fie preot. „Am simțit și exteriorizat această chemare încă de mic, imitând ceea ce făcea părintele la biserică”, spune el, amintind de jocurile copilăriei sale, care au prefigurat calea duhovnicească pe care o va urma. Își face studiile teologice la Seminarul Teologic „Sf. Vasile cel Mare” și, ulterior, la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași.
Credință și perseverență
Părintele Florin Mihai Acatrinei recunoaște că au fost momente în care a fost tentat să plece, să renunțe din cauza greutăților și deznădejdii. Cu toate acestea, el a găsit puterea să continue, motivat de responsabilitatea față de comunitatea sa. „Cea mai frumoasă clădire este credința pe care am zidit-o în sufletele oamenilor. Nu i-am putut lăsa, eu trebuie să dau tot ce am mai bun pentru enoriașii mei și bucuria mea cea mai mare este când ei vin la biserică, când îmi spun că lucrurile la ei au luat o întorsătură frumoasă de când au început a frecventa biserica,” spune părintele Acatrinei.
Primele slujbe la Medeleni
În 2018, părintele Acatrinei a fost trimis în satul Medeleni. Aici, într-o comunitate greu încercată, el a început un proces de formare duhovnicească și de consolidare a relațiilor dintre enoriași. „Primul lucru pe care l-am făcut a fost să formez duhovnicește comunitatea și să apropii oamenii unii de ceilalți, pentru a deveni o adevărată familie,” ne spune părintele, subliniind importanța unității și a lucrului în echipă în viața spirituală a unei parohii.
La sosirea sa, interiorul bisericii era departe de a oferi un mediu potrivit pentru rugăciune. Acoperișul deteriorat permitea apei de ploaie să pătrundă înăuntru, astfel încât în timpul unei slujbe, părintele a fost nevoit să pună o găleată pe sfânta masă pentru a proteja Evanghelia. Lipsa căldurii și umezeala permanentă făceau din acest loc unul neprielnic pentru enoriași, mulți dintre ei fiind sceptici cu privire la succesul reconstrucției.
Începutul reconstrucției și semnele divine
În ciuda condițiilor grele, părintele Acatrinei a pornit lucrările de reconstrucție. Un moment mai puțin obișnuit a fost apariția unui bărbat care i-a spus unui localnic că este Sfântul Gheorghe și că va ajuta la construcția bisericii. La scurt timp după această întâlnire, o donație nesperată de 11.000 de euro a venit din partea unui om de afaceri român cu numele Gheorghe, ceea ce a fost interpretat ca un semn că Dumnezeu veghează asupra acestui proiect.
Construcția și eforturile neobosite
Nu le-a fost ușor. A fost nevoit parohul să străbată România în lung și lat pentru donații, a organizat diferite pelerinaje, care includeau și vizitarea bisericii din Medeleni, pelerinii lăsau donații. S-a construit biserica, dar nu fără a lăsa consecințe – agravarea stării de sănătate a preotului. În doar opt luni, exteriorul bisericii a fost ridicat, iar în doi ani, lăcașul de cult a fost complet dotat cu mobilier, a fost adusă din Constantinopol marmură, strane și catapeteasmă din Târgu Neamț (Notă: Conform Dex: Catapeteasma: Perete despărțitor (împodobit cu icoane) între altar și naos, în bisericile ortodoxe), iar icoanele au fost pictate de un artist din Târgu Mureș. „Acoperișul bisericii e în formă ștefaniană. Mi-am dorit ceva specific al nostru. Echipa de constructori nu știau, dar au învățat după proiect. După ce au finalizat proiectul au făcut o fotografie ca să aibă dovada că anume ei au construit”, ne dezvăluie preotul din procesul de construcție. Întregul proiect a necesitat o investiție semnificativă, dar comunitatea a fost susținută de oameni generoși și de puterea credinței.
Sfințirea și omagiul fețelor bisericești
În anul 2021, biserica a fost sfințită într-o ceremonie grandioasă, la care au participat personalități bisericești de rang înalt, printre care Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi. Evenimentul a marcat nu doar finalizarea lucrărilor, ci și începutul unei noi ere pentru comunitatea din Medeleni, acum unită și consolidată în jurul bisericii.
O lucrare pentru Dumnezeu și comunitate
Părintele Acatrinei a demonstrat că, atunci când o lucrare este dedicată lui Dumnezeu, aceasta trebuie să fie nu doar bună, ci și frumoasă, întruchipând cele mai înalte standarde spirituale și estetice. Eforturile sale au depășit orice scepticism inițial, iar comunitatea a început să-l perceapă ca pe unul de-al lor, apreciind nu doar munca sa, ci și spiritul de iubire și sacrificiu care l-a animat în toți acești ani. Chiar și în fața provocărilor, părintele Acatrinei nu a renunțat la misiunea sa. Fiecare încercare, spune el, a fost o lecție, nu doar pentru el, ci și pentru enoriașii săi. „Am învățat să iubesc și pe cei ce nu m-au acceptat sau descurajat, și să iubesc mai mult pe cei ce mi-au fost alături,” explică preotul, citând cuvintele Evanghelistului Matei despre iubirea față de vrăjmași.
Astăzi, biserica din Medeleni nu este doar un loc de rugăciune, ci și un simbol al speranței și al devotamentului, învățându-ne că, indiferent de dificultăți, credința și perseverența pot aduce miracole chiar și în cele mai neașteptate locuri.
Minuni
În Biserica cu hramul Sfinților Gheorghe și Nectarie din Medeleni se află spre păstrare și închinare, prin sârguința părintelui Florin Mihai Acatrinei, părticele din moaștele sfinților ocrotitori ai parohiei: Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina. Minunile săvârșite moaștelor sf. Nectarie deja sunt cunoscute nu numai în țară, dar și peste hotare, ne spune preotul. „Oameni cu diferite probleme de sănătate, care au venit și s-au închinat sfintelor moaște, ne-au scris că s-au însănătoșit”, ne spune Florin Mihai Acatrinei. „Avem o icoană mai veche de o sută de ani, ce a fost găsită de doi copii într-o casă părăsită, unde a locuit un cuplu care a plecat cu traiul în România. Un călugăr de la Petru Vodă îi spune că ea are ceva aparte, că trebuie să o pună spre închinare, la una slujbele de priveghere candela din preajma ei se mișca circular, zarva mi-a atras atenția și am oprit slujba, pentru că e momentul nostru cu Dumnezeu și trebuie să fie liniște, mi s-a spus că se mișcă candela și nu a fost numai o dată, ci de mai multe ori. Eu am privit sceptic, pentru că era nevoie de o mai cercetare, pentru că nu putem declara că o icoană este făcătoare de minuni. La hramul de sf nectarie, care e în noiembrie, era friguț, au astat 2 femei două lumânări din acelea mai groase și aceste se aplecau spre icoană și nu era de la căldură. O altă minune a fost la Psaltirea lui David, o slujbă de noapte, dimineața o persoană s-a închinat la icoană și vine la mine și îmi spune că icoana asta are ceva aparte, am simțit o vibrație. Atunci m-au convins că icoana face minuni). Am dus-o și pe muntele Athos”, ne mai specifică preotul.
Astăzi, biserica din Medeleni nu este doar un loc de rugăciune, ci și un simbol al speranței și al devotamentului, învățându-ne că, indiferent de dificultăți, credința și perseverența pot aduce miracole chiar și în cele mai neașteptate locuri.
