Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a supus dezbaterilor publice, pe particip.gov.md, un proiect de lege care prevede modificarea unor acte legislative și care are ca scop revizuirea cadrului legislativ național privind hărțuirea sexuală la locul de muncă și studii. Alina Andronache, reprezentata Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a spus pentru IPN că proiectul de lege este unul foarte necesar.
Potrivit proiectului, forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă sunt privirile nepotrivite, îmbrățișările fără permisiune, glumele și limbajul cu conotație sexuală, iar formele grave de hărțuire sunt: cerința de a întreține relații sexuale pentru recompensă, folosirea forței sau a amenințărilor pentru a avea relații sexuale etc.
În proiect se spune că Inspectoratul de Stat al Muncii este responsabil de controlul respectării de către angajator a prevederilor incluse în Codul Muncii, care prevede obligația angajatorului de a întreprinde măsuri de prevenire și combatere a hărțuirii sexuale. Însă, potrivit proiectului, din Cod lipsesc prevederi care ar responsabiliza și penaliza angajatorii care cunosc despre existența actelor de hărțuire în cadrul întreprinderii, dar nu întreprind măsurile necesare pentru a face ceva, dar pot obstrucționa procesul de raportare a acestor cazuri.
Proiectul prevede completarea Codului educației cu un capitol – prevenirea și eliminarea hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ. Se propune crearea unui mecanism de raportare a cazurilor de hărțuire sexuală, în baza căruia va fi dezvoltat cadrul normativ secundar și modificat Codul de etică al cadrului didactic. În prezent, cadrul legal nu obligă instituțiile de învățământ să adopte proceduri interne de combatere a hărțuirii sexuale, fapt ce face dificilă prevenirea fenomenului. Totodată, măsurile, acțiunile sau instrumentele de combatere a fenomenului hărțuirii sexuale în rândul persoanelor ce-și fac studiile în învățământul superior, nu sunt clar reflectate în Codul Educației.
De asemenea, se propune completarea Legii cu privire la avocatură, a Legii cu privire la organizarea activității notarilor și a Legii privind executorii judecătorești, cu prevederi referitoare la hărțuirea sexuală la locul de muncă. Acestea urmează să fie completate cu atribuții privind elaborarea și diseminarea regulamentelor de prevenire a hărțuirii sexuale și discriminării. Totodată, se impune necesitatea amendării Codului Contravențional, propunerile fiind înaintate Ministerului Justiției pentru analiză și promovare.
Alina Andronache, reprezentata Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a spus pentru IPN că proiectul de lege este unul foarte necesar și că acesta este pentru a doua oră supus dezbaterilor publice. Centrul pe care îl reprezintă de mai mulți ani vine cu recomandări de ajustare a cadrului național legislativ pe acest segment. Au fost făcute studii analitice, expediate propuneri și s-a insistat ca în planurile de acțiuni ale ultimelor guverne prevenirea si combaterea hărțuirii sexuale la locul de muncă și studii să fie o prioritate.
Alina Andronache afirmă că despre impactul proiectului de lege se va putea discuta doar după ce va fi formulată ultima variantă. „Ceea ce se regăsește acum în proiect în domeniul educațional nu este suficient. Vom analiza minuțios tot proiectul și vom reveni cu o poziție publică și cu propuneri exacte de amendamente”, a spus Alina Andronache.
În nota informativă a proiectului se spune că fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova este supusă unor forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă, iar patru femei din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire sexuală la locul de muncă. Studiile realizate în domeniu arată că hărțuirea sexuală afectează sănătatea fizică, psiho-emoțională, dar și mediul profesional. Fenomenul afectează calitatea muncii prestate, influențând negativ și performanțele în domeniul educațional.
