Femeile gravide, în special în primele luni de sarcină, copiii sugari, seniorii și persoanele cu boli hepatice se numără printre cele mai vulnerabile categorii în cazul expunerii la metronidazol, un antibiotic interzis depistat recent la o fermă autohtonă în ouăle și carnea de pasăre. Este constatarea făcută pentru IPN de către șefa Secției sănătate nutrițională a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Maria-Victoria Racu, pentru IPN. Ea a atras atenția că riscurile cele mai serioase apar în cazul expunerii pe termen lung. Potrivit acesteia, utilizarea antimicrobienilor la animale, destinate consumului alimentar contribuie la apariția rezistenței antimicrobiene, considerată o amenințare majoră de sănătate publică de către Organizația Mondială a Sănătății. Acest fenomen poate duce la infecții greu de tratat la oameni, ca urmare a transferului bacteriilor rezistente prin alimente.
„Agenția Europeană de Siguranță a Alimentelor a stabilit zero reziduuri pentru metronidazol, deoarece acesta are efecte genotoxice și cancerigene, ceea ce înseamnă că acesta se unește de proteinele din produsele animaliere, și cauzează formarea unor compuși foarte stabili. În primul rând, ei sunt greu de detectat, în al doilea rând, atunci când acești compuși nimeresc în organismul uman, provoacă alterarea ADN-ului”, a explicat Maria-Victoria Racu. Ea a subliniat că acest mecanism este deosebit de periculos pentru grupurile de persoane menționate.
„Metronidazolul este, prin natura lui, un medicament utilizat împotriva bacteriilor și protozoarelor. Atunci când reziduurile acestui medicament nimeresc în organismul uman, pe termen scurt pot provoca tulburări digestive, efect toxic pentru ficat și rinichi și potențial alergic”, a explicat Maria-Victoria Racu.
Șefa Secției sănătate nutrițională din cadrul ANSP confirmă că, deși metronidazolul este interzis atât în Uniunea Europeană, cât și în Republica Moldova, practica utilizării neconforme a unor antimicrobiene în sectorul zootehnic nu a fost complet eradicată. Specialista a explicat că există studii științifice, care semnalează această problemă la nivel internațional, iar monitorizarea rămâne esențială pentru prevenirea riscurilor asupra sănătății publice.
Maria-Victoria Racu a precizat că, la nivel european, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor monitorizează periodic reziduurile de antimicrobiene din produsele alimentare, inclusiv din carne și ouă, și publică rapoarte cu concluzii clare. În Moldova, acest rol revine Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor. Potrivit specialistei, datele științifice arată că în produsele de origine animală nu trebuie să existe nici măcar urme de astfel de substanțe, întrucât ele pot avea consecințe grave asupra sănătății umane.
Referitor la situațiile în care antibioticul e utilizat cu scop terapeutic, Maria-Victoria Racu a menționat că, după încheierea tratamentului, păsările trebuie să treacă printr-o perioadă strictă de carantină. „Pentru ca metronidazolul să nu afecteze sănătatea umană, acesta trebuie să fie eliminat complet din organismul animalului, înainte ca produsele să fie comercializate”, a explicat ea. Specialista a subliniat că respectarea acestei perioade este responsabilitatea fermierilor și reprezintă o condiție esențială pentru protejarea consumatorilor.
Explicațiile ANSP au fost oferite pentru IPN după ce Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat recent depistarea reziduurilor de metronidazol la o fermă avicolă autohtonă. Peste 110 mii de păsări au fost sacrificate, iar ouăle plasate pe piață în perioada 15-24 decembrie au fost retrase din comerț. ANSA a dat asigurări că, în prezent, produsele din comerț sunt monitorizate strict și nu prezintă pericole pentru consumatori.
