Deal cu deal se ajunge, d-apoi om cu om…
Soarta ne-a adus cu traiul de la orașul-cetate de pe Nistru în orașul-poartă spre Europa de pe malul Prutului…
Printre mulți prieteni, pe care ni i-am făcut aici, se numără și familia Dancu. Multe seri, multe zile de weekend le-am petrecut împreună la un pahar de vorbă. În aceste împrejurări, am și aflat istoria vieții familiei respective. Doamna Claudia, fosta Cozonac, își făcea studiile la USM, facultatea filologie română, domnul Anatol Dancu, pe atunci student la Institutul agricol din capitală, facultatea inginer-mecanic. Ca și majoritatea studenților, s-au cunoscut la sala de dansuri de la Universitate. Au urmat seri romantice, întâlniri, după care au hotărât de comun acord să-și întemeieze o familie. Și iată, la 3 februarie 1971, au spus „da” în fața CS Civile în prezența părinților, nașilor și colegilor.
După absolvirea facultății, au lucrat timp de 6 ani în Todirești: dna Claudia ca profesoară de limba română, dnul Anatol – în calitate de inginer în colhoz. Rodul fericirii tinerilor s-a încununat de succes în noiembrie 1971, când Dumnezeu le-a adus în dar primul fecior, pe Lilian, apoi la 5 ani al doilea fiu – pe Virgiliu. Bucurie neasemuită pentru toți!
Nu le-a fost deloc ușor… Ambii originari din diferite raioane ale republicii; domnul din Dondușeni și doamna de la Cimișlia. Nopți nedormite… Numai o profesoară de limba română știe câte caiete are de verificat, câte proiecte trebuia să schițeze pentru ziua următoare… Ș-apoi cu copii mici, pe urmă de școală și fără ajutorul părinților: schimbarea scutecelor, de aprins focul în sobă, lipsa apei de la robinet, spălat, călcat rufe etc, greu te descurci…
Mai ușor le-a fost, când s-au transferat în Ungheni. Dna Claudia s-a angajat la Liceul „AL. Pușkin”, dnul Anatol – inginer-șef la Direcția Agriculturii, mai târziu la fabrica de ceramică. Din spusele d-lor, am înțeles că ambii au fost devotați muncii, harnici, stimați în colectivele de lucru. Dna Claudia a fost și rămâne o profesoară de calitate, menționată, apreciată atât în raion, cât și-n republică, spre exemplu, cu titlul de „Învățător Emerit al RM”. A demonstrat nenumărate ore deschise în fața colegilor din liceu, raion, seminare. Elevii dnei Claudia ocupau locuri de frunte la concursurile raionale și republicane. Ce bucurie mai mare poate fi pentru un profesor decât atunci, când discipolii săi se întorc acasă cu locuri premiante! Cei doi fii ai familiei Dancu le-au adus și două nurori, numite de dna Claudia „fetele mele”; pe Aurica și Viorica, precum Valentina Cojocaru în cântecul său. Apoi viața li s-a făcut și mai bogată când au venit pe lume rând-pe rând cei 3 nepoței-băieței: Dumitru, Nicolae și Victor. Nepoți harnici, bine educați, „mândria bunicilor”.
Mi-a făcut o mare plăcere să vă povestesc despre această familie bogată intelectual și prin faptul că a reușit în acești 50 de ani de viață conjugală să le facă pe toate. Au trăit modest, au muncit cinstit, au lăsat în urmă vlăstare trainice, ce-și împrăștie brațele peste tot în lume.
Deci ce le rămâne omagiaților noștri la nunta de aur, decât să mulțumească Domnului pentru viața frumoasă ce le-a oferit-o. Exemplu demn de urmat pentru tineretul nostru! La mulți ani, mult stimată familie DANCU!
