O expoziție de artă scenografică adună 100 de ani de teatru pe scena națională de la Chișinău. Acest eveniment vorbește despre promovarea artei în vremurile de restricție și de artiști scenografi renumiți care nu mai sunt, dar au creat timp de un secol și au transmis un mesaj independent, chiar și în vremuri de restricție. Criticul de artă din România Pavel Șușară cataloghează această expoziție ca fiind una din cele mai mari colecții de artă avangardistă din spațiul cultural de la Chișinău, transmite IPN.
Potrivit lui Pavel Șușară, scenografia seamănă mult cu arhitectura în ceea ce ține de configurație și capacitatea ei de a însuși lumea reală, care generează realități și intră în spațiul misterelor, lăsând posibilitatea de a trăi îndeaproape, chiar în mod direct emoțiile transmise de actori. „În artele vizuale consacrate, în perioada de opresiune, nu se spuneau lucrurile până la capăt. Și gesturile de insurgență, de avangardă, erau reprimate în spațiul public. În schiță lucrurile stau cumva altfel – scenografia, ca artele decorative, ușor se eschivează de la acel sistem de propagandă, de cenzură”, a menționat criticul de artă.
Despre importanța scenografiei în artele vizuale, ministrul culturii, Sergiu Prodan, a spus că este necesar ca un regizor să comunice ideile sale cu scenograful pentru a realiza piesa de teatru sau filmul. „Noi, regizorii, deseori, dacă nu de fiecare dată, venim cu idei, cu proiecte, vorbim cu scenografi. Ei pun pe hârtie, ne desenează niște imagini și noi înțelegem ce vrem să facem în spectacol sau în film. Sunt deosebit de bucuros să spun că azi sărbătorim o sută de ani de Teatru Național”, a remarcat oficialul.
Directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă, a spus că ideea a expoziției a venit în urma unei discuții cu Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei, despre colectarea schițelor scenografilor de la începutul secolului XX. „Am fost în România să aducem peste 400 de lucrări din colecțiile private semnate de scenaristul Theodor Kiriakoff, însă nu am reușit. Apoi Tudor Zbârnea mi-a arătat în colecția muzeului că deține peste 135 de lucrări, care astăzi nu pot fi văzute toate. Această expoziție este un act de recuperare a memoriei artiștilor scenografi, care, cu părere de rău, după ce dispare din repertoriu spectacolul, dispare și decorul, or astăzi, și pe parcursul lunii, ne vom aminti de acei mari artiști care au realizat scenografie pe scena teatrului național.”
Expoziția este gândită de Tudor Zbârnea și începe simbolic de la schițele lui Auguste Baillayre, francezul naționalizat, care pune bazele artei în Moldova. „Expoziția demonstrează că și în acest spațiu s-a făcut teatru și scenografie profesionistă, multe dintre aceste lucrări au fost și pentru mine o descoperire personală”, a recunoscut Tudor Zbârnea.
Această expoziție este deschisă pentru public până pe 19 septembrie, iar prețul unui bilet ajunge la 10 lei.
