Uniunea Europeană este gata și dorește să ajute Moldova, dar rămâne întrebarea – este oare capabilă țara să utilizeze în mod eficient potențialul acestui parteneriat? Această opinie au expus-o participanții la dezbaterile publice de la Agenția de Presă IPN „Integrarea europeană în perioada pandemiei: noi oportunități sau stagnare?”.
Mult depinde de ceea ce înțelegem prin termenul „integrare europeană”, – a menționat Serghei Manastîrlî, director al Centrului de Analiză, Cercetări și Prognozare Balkan-Centre. – Mulți în Moldova consideră, că aceasta nu este altceva decât să te alipești de fondurile și frontierele europene. Dar europenii pun în acest termen alt sens – modificarea standardelor și a modalităților. Ei sunt dispuși să sprijine o astfel de integrare. Și în declarația cu privire la bilanțul primilor zece ani de realizare a programului „Parteneriatul estic” (PE) un capitol enorm este consacrat sprijinului economic al țărilor PE și programelor speciale pentru dezvoltarea businessului mic și mijlociu, a învățământului, tehnologiilor și altele”.
„Dar situația în țara noastră și atmosfera curentă nu ne permit să așteptăm rezultate rapide în Moldova. Și aceasta nu este vina europenilor”, – a subliniat expertul. Potrivit lui, „nu putem acuza europenii de faptul că noi ne alegem conducătorii pe care îi alegem. De exemplu, conducătorii care au furat miliardul, care au antrenat europenii în procesele electorale, mascându-se cu lozinci geopolitice de dragul voturilor la alegeri”. „Aceasta nu depinde de Bruxelles. Aceasta este exclusiv problema noastră. Europenii nu pot face nimic cu aceasta. Unii demnitari europeni au participat cu plăcere la procesele noastre, dar noi vedem, la ce a condus aceasta”, – a conchis Serghei Manastîrlî.
După cum este convins Alexandr Stahurskii, reprezentantul Centrului de Investigații Strategice și Reforme, principala problemă a dezvoltării Moldovei constă în lipsa responsabilității autorităților în fața societății. „În loc să soluționeze sarcinile arzătoare, noi punem problema astfel: hai să prietenim împotriva cuiva și dorim, ca pentru această prietenie, să ne mai dați și bani. Dar printr-o astfel de abordare reformele nu se pot solda cu succes”, – a subliniat expertul.
Dmitrii Calac, redactor-șef, Экономическое обозрение, „Logos-Press”, este convins că doar o privire critică asupra parteneriatului cu UE ne-ar putea ajuta să corectăm situația. „Aceasta ne-ar permite să înțelegem, ce trebuie să implementăm și să promovăm, dar la ce ar trebui să renunțăm, pentru a minimaliza efectele secundare. Atunci ar deveni clar, că multe din cele, care țin de succesele „Parteneriatului estic” le-am putea obține și fără acest program; iar lozincile de integrare europeană cu orice preț ar avea mai puține consecințe negative”, – a menționat ziaristul.
Dezbaterile publice „Integrarea europeană în perioada pandemiei: noi oportunități sau stagnare?” au fost organizate în cadrul proiectului „Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare”, pe care IPN le desfășoară cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.
