În ultimii cinci ani, procesul de reformare a sistemului național de integritate s-a desfășurat anevoios și fără rezultate importante, iar una din cauze a fost lipsa voinței politice și a acțiunilor ferme de a schimba starea de lucruri. Cadrul normativ în acest domeniu rămâne în continuare defectuos, iar actorii politici și partidele care s-au aflat la guvernare au urmărit mai degrabă interese de grup decât interesele cetățenilor și ale societății în general. În cadrul mesei rotunde „Cinci ani de activitate a ANI: așteptări, provocări, rezultate”, desfășurată la 30 iulie a.c., experții au analizat indicatorii de performanță ai ANI și au formulat o serie de recomandări, inclusiv pentru noua guvernare, de la care se așteaptă reforme și acțiuni concrete în domeniul anticorupție.
În cadrul mesei rotunde, experta Mariana Kalughin a prezentat o analiză a celor mai importanți indicatori, înregistrați de ANI din 2016 până la momentul actual. Ea a remarcat că ANI are restanțe serioase în ceea ce privește finalitatea în realizarea unor proceduri, cum ar fi, spre exemplu, anularea actelor emise în situații de conflict de interese, chiar dacă pe unele cazuri există deja hotărâri de judecată irevocabile. Experta s-a arătat îngrijorată de numărul mare de declarații depuse repetat pe persoanele cu funcții publice, dar și de rata în descreștere a controalelor inițiate de ANI. „În 2018 am avut 4.261 de declarații depuse repetat, iar în 2020 deja erau 5.148. Asta poate să însemne că sistemul de depunere a declarațiilor este unul mai puțin prietenos sau persoanele care depun declarații nu au cunoștințe suficiente sau nu sunt consultați suficient de bine de ANI despre modul cum trebuie s-o facă corect. La fel, observăm că, deși numărul de controale inițiate de ANI a crescut anul trecut față de 2018, totuși este alarmant numărul mare de refuzuri de a iniția controale care vizează persoanele publice. Pentru comparație: din numărul total de procese-verbale întocmite, în 2018 rata de refuz de a iniția controale a fost de 25%, iar în 2020 deja de 47%”, a remarcat Mariana Kalughin. Ea s-a referit și la unele inițiative de modificare a cadrului legislativ și normativ din ultimii cinci ani, promovate de partidele aflate la putere, care au avut mai degrabă scopuri politice și de a proteja anumite persoane care au probleme cu legea, decât să sprijine activitatea ANI. Astfel, modificările legislative aprobate la sfârșitul anului trecut de deputații socialiști și cei din partidul „Șor”, în scopul revizuirii termenelor de prescripție, limitează semnificativ atribuțiile ANI, deoarece inspectorii de integritate vor putea efectua verificări ale averilor și intereselor doar la cel mult un an de la încetarea mandatului sau a funcției publice, față perioada de trei ani din precedenta redacție a legii. Mariana Kalughin a formulat și o serie de recomandări pentru îmbunătățirea activității ANI.
La dezbaterea care s-a desfășurat în regim mixt (cu prezență fizică și în regim online) au participat reprezentanți ai conducerii și câțiva angajați ai ANI, membri ai Consiliului de Integritate (CI), dar și reprezentanți ai Procuraturii anticorupție, Centrului Național Anticorupție (CNA), ai Ministerului de interne, experți și activiști anticorupție, jurnaliști de investigație. În intervenția sa, președinta ANI Rodica Antoci a spus că nu este mulțumită în totalitate de rezultatele pe care le înregistrează autoritatea pe care o conduce, însă dinamica din ultimii ani este pozitivă. Ea a remarcat curajul și efortul pe care îl depun inspectorii de integritate și întreaga echipă a ANI în condițiile în care inspectorii sunt expuși acuzațiilor nefondate din partea politicului, iar angajarea personalului este problematică din cauza remunerării insuficiente în raport cu sarcinile atribuite. R. Antoci a enumerat o serie de dificultăți cu care se confruntă instituția, de ordin legislativ, financiar, dar și lipsa susținerii din partea Consiliului de Integritate, neadoptarea de către acesta a Strategiei de dezvoltare a ANI etc. Alina Munteanu, inspector superior de integritate, a explicat cât de complicată este procedura de confiscare a averilor nejustificate. În altă ordine de idei, ea a confirmat că numărul persoanelor care depun repetat declarații de avere și interese personale este în creștere, însă aceasta nu este o problemă, deoarece cu aceste persoane se lucrează pentru a exclude greșelile.
La rândul său, Viorel RUSU, unul din membrii Consiliului de Integritate (CI), a pledat pentru sporirea rolului acestei structuri pentru eficientizarea și dezvoltarea sistemului național de control al averilor și intereselor persoanelor cu funcții publice. El a propus ca membrii acestui consiliu să fie remunerați pentru participarea la ședințele de lucru și să fie lărgit spectrul de atribuții al CI.
Alte detalii despre eveniment citiți pe portalul MoldovaCurata.md. Înregistrarea integrală a dezbaterii poate fi vizionată AICI.
Evenimentul s-a desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea integrității în serviciul public și informarea despre candidații cu probleme de integritate la alegerile prezidențiale 2020 și cele regionale 2021”, implementat de Asociația Presei Independente (API), cu susținerea Fundației Soros Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a API și nu reflectă neapărat poziția Fundației.
