Dezinformarea în an electoral și cum reacționează jurnaliștii și comunicatorii pentru a combate falsurile au fost subiectele discutate cu reprezentanții mass-mediei locale, purtătorii de cuvânt de pe lângă administrațiile publice locale și reprezentanții instituțiilor de drept în cadrul unui atelier, desfășurat recent la Ungheni cu unii experți media din țară și de peste hotare.
Din start organizatorii s-au referit la faptul că acum când suntem în pragul unui referendum și a alegerilor prezidențiale în fața reprezentanților media și a comunității în ansamblu stă o sarcină foarte mare: lupta cu dezinformarea și alegerea între adevăr și minciună.
„În această perioadă vor fi foarte multe planuri și strategii de dezinformare în mod intenționat pregătite, cu un potențial foarte mare de dezinformare împotriva acestor procese democratice de aderare la Uniunea Europeană. O cheie a succesului va fi colaborarea jurnaliștilor cu comunicatorii”, a menționat jurnalistul și expertul media din Statele Unite ale Americii, Samir Kirlick.
Despre rolul reprezen-tanților mass-mediei, a comunicatorilor media și a celor de pe rețelele de socializare a vorbit și Lilia Zaharia, expert media. „Municipiul Ungheni și Cahul, de exemplu, sunt orașele în care se implementează un șir de proiecte europene. Sunt orașe situate la frontieră cu România și înainte de referendum vor fi ținta propagandei și dezinformării, însă aceste localități vor putea să verifice informația din două surse, având posibilitatea să urmărească câteva posturi de televiziune din România”.
Experții au subliniat faptul că jurnaliștii trebuie să aibă o ținută profesională impecabilă în tratarea și diseminarea unei informații, echidistant și cu discernământ. „Una din probleme în Republica Moldova este că încercarea de a combate dezinformarea nu este pro activă, dar este reactivă, doar atunci când a apărut informația respectivă. Atunci când apar unele realități, cazuri diferite, mass-media trebuie să redea realitatea cum este, în toată complexitatea sa cu toate detaliile necesare. Publicul trebuie să cunoască realitatea așa cum este pentru a nu lăsa loc de interpretări. Atunci când aveți un caz de interes social, mass-media trebuie să investigheze acest caz, să colecteze toate faptele posibile și să prezinte informația corectă publicului, căci publicul nu este prost. El având mai multe dovezi sau fapte concrete o să-și facă propria opinie”, a mai punctat expertul.
Activând în calitate de expert media și comunicare, jurnalistul a investigat situația în 13 țări unde se ducea război. Dânsul a concluzionat că problema dezinformării este similară cu cea cu care se confruntă și Republica Moldova. „Este o lacună dintre cei care vin să reprezinte autoritățile și pe de altă parte cei care reprezintă presa locală. Într-o lume ideală acești reprezentanți ar trebui să fie în aceiași echipă, pentru ca până la urmă să se lucreze în interesul unui singur beneficiar, cetățeanul. Această lacună, această gaură se amplifică și se înrăutățește, atunci când avem situații asemănătoare Republicii Moldova, care are la frontieră un război și este în pragul unor alegeri, iar această distanță care există dintre reprezentanții presei și comunicatori, ar crea oportunități pentru dezinformare ce urmează a fi răspândite. Pentru a nu admite asemenea situații trebuie să fim niște soldați care luptă cu dezinformarea prin stabilirea unor canale clare de comunicare” a mai accentuat expertul.
De menționat că atelierul desfășurat la Ungheni face parte dintr-un proiect facilitat de Institutul de Raportare a Războiului și Păcii.
