Eugenia Eni este un nume cunoscut pentru mulți cetățeni din raionul Ungheni, în special pentru cei care au avut probleme de vedere. O femeie energică și binevoitoare cu pacienții. A activat 58 de ani în calitate de medic oftalmolog în cadrul Spitalului Raional Ungheni.
— De unde vine Eugenia Eni și care este calea ei de parcurs spre devenire?
— M-am născut în satul Fântânița, raionul Dondușeni. Am absolvit Institutul de stat de medicină din Chișinău (Nota red: În prezent Institutul de medicină poartă numele reputatului chirurg Nicolae Testimițanu ), facultatea „Medicină Generală” în anul 1965, mai apoi m-am specializat în oftalmologie. După absolvire m-au repartizat la Ungheni, unde am lucrat până în prezent.
— Ați activat în domeniul medicinii o perioadă destul de îndelungată pentru o viață de om. Cum a fost această muncă pe care ați prestat-o?
— Mi-a plăcut, nu-mi pare rău că am ales această profesie. Să vă spun cum am pornit pe calea medicinii. Am doi frați, unul fizician și altul matematician, ei m-au îndemnat să merg pe această cale, cu toate că mi-ar fi plăcut să fiu și eu matematiciană.
— De ce totuși ați ales să fiți oftalmolog?
— Mi-a plăcut să lucrez cu oamenii, să le fiu de ajutor. Soarta m-a „aruncat” la Ungheni, chiar dacă mi-aș fi dorit să lucrez în Dondușeni, raionul meu de baștină, dar m-au sfătuit să vin la Ungheni, căci de aici mai ușor te poți deplasa spre Chișinău, e mai aproape de capitală. Iată așa am venit la Ungheni unde am rămas până în ziua de azi.
— Cum v-ați simțit la Ungheni, v-ați acomodat ușor?
— Cu încetul m-am deprins, am fost susținută de colegi. Pe acele timpuri la noi veneau experți în domeniul oftalmologie de la Chișinău, care ne ajutau, ne instruiau. Am fost de două ori la specializare la Kiev, la Chișinău mergeam deseori la seminare, instruiri practice.
— Din câte cunoaștem ați realizat și unele intervenții chirurgicale oftalmologice. Ce vă amintiți din această experiență?
— Inițial nu am făcut prea multe, căci la început, în calitate de oftalmolog munceam pe jumătate de salariu. Activam în policlinică, dar consultam și pacienții din secțiile spitalului, mult timp am fost specialist raional și trebuia să instruiesc felcerii să facă unele investigații oftalmologice, dar am făcut și operații oftalmologice așa după puterile și cunoștințele mele, în special cele de cataractă.
— În popor se spune: „Să păstrezi tot ce e bun și frumos ca lumina ochilor”, or, această comparație este direct proporțională cu vederea. Cum își păstrează pacienții această lumină ca să nu le fie afectată mai grav?
— Vor să vadă bine și de aceea vin cu probleme de vedere sau în scop profilactic vin la medic. La oamenii în vârstă predomină mai mult cataractele, iar la cei tineri miopiile, li se face corecție de vedere cu indicarea ochelarilor potriviți, li se prescrie tratament.
— Dar cât de mult influențează vederea, expunerea îndelungată la calculator?
— E o mare problemă, căci expunerea îndelungată la calculator afectează mult vederea. E necesar să se facă acest lucru mai moderat și să fie folosiți ochelarii de protecție.
— Sunteți satisfăcută că ați ales această profesie, nu aveți careva regrete?
— Nu, pentru că am făcut ce am știut mai bine. Toată viața mi-am petrecut-o la lucru, acesta cred că mi-a fost destinul.
— Ați fost îndemnată să mai rămâneți în serviciu, care a fost răspunsul?
— M-au îndemnat, dar am simțit că eu nu mai corespund, că nici sănătatea nu-mi permite, dar cred că în urma mea rămân cadrele tinere, care vor face față cu succes lucrurilor.
— Ce veți face în timpul liber?
— Mă voi preocupa de sănătate, de treburile casnice, voi ieși la plimbare în aer liber.
