Pentru elevi, părinți, pedagogi și manageri școlari, exercițiul de învățare online a fost însoțit de achiziții și descoperiri noi, de creativitate și comunicare eficientă, a contribuit la consolidarea autonomiei învățării, la dezvoltarea abilităților de muncă independentă, la promovarea unei culturi a încrederii și a stării de bine. Totuși, atât elevii, cât și pedagogii simt nevoia de interacțiune în medii reale și așteaptă cu nerăbdare revenirea la școală. Sunt concluziile unui studiu sociologic realizat de către Institutul de Politici Publice, cu susținerea financiară a Programului de Sprijinire a Educației al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă, oferită prin intermediul Fundației Soros-Moldova, transmite IPN.
Rezultatul studiului mai arată că circa 15% din elevi nu se implică în mod activ în activitățile online și nu îndeplinesc sarcinile propuse de profesori și doar o mică parte din cadrele didactice au propus elevilor să completeze jurnalele reflexive, rugându-i să noteze atât succesele și dificultățile apărute zilnic sau săptămânal, cât și starea lor emoțională.
În cadrul studiului s-a constatat că elevii, părinții și cadrele didactice și-au îmbunătățit substanțial abilitățile digitale, fapt ce a contribuit la diversificarea modalităților de interacțiune profesor-elev și școală-familie.
Potrivit unui sondaj desfășurat în ultimele două săptămâni, doar 40% din cei circa 34 de mii de elevi respondenți afirmă că ei participă la lecțiile desfășurate online și doar 76% din ei îndeplinesc sarcinile individuale ce le sunt propuse. Deși ponderea cadrelor didactice care desfășoară lecții online este semnificativă, constituind 70% din cele peste 3 mii de cadre didactice participante la sondaj, doar 20% din ele afirmă că propun elevilor în calitate de activități de învățare realizarea de proiecte și portofolii.
În cadrul discuțiilor de grup, elevii au menționat că în cazul învățării online, în comparație cu învățământul organizat în clasă, depun un efort mai mare, sunt mai creativi, pot afla mai multe despre metodele moderne de învățare; comunică mai mult cu părinții; își structurează mai realist activitățile; produc conținuturi digitale mai originale și se străduie să comunice mai des cu profesorii lor.
Cadrele didactice, fiind puse să activeze în condițiile specifice învățământului online, s-au arătat foarte receptive la nevoile elevilor, au diversificat activitățile de învățare propuse elevilor, orientându-le la interesele individuale ale fiecăruia din ei.
Scopul studiului a fost de a analiza eficiența și eficacitatea învățământului online în condițiile stării de urgență și identificarea unor soluții ce ar putea contribui la îmbunătățirea acestuia. Studiul sociologic poate fi consultat pe pagina www.ipp.md, la rubrica „Publicații”.
