Economia circulară, numită și „verde”, este în Republica Moldova încă foarte verde în sensul experienței acumulate. Și la nivel global există prea puține țări care dispun de abordări sistemice, puse la punct în toate privințele. Dar, conștienți că deșeurile mutilează fața Planetei Pământ, oamenii elaborează reguli și legi, învață să transforme deșeurile în diferite lucruri de folos, care contribuie la păstrarea naturii. Republica Moldova este parte acestui proces și este conectată la sursele care generează și promovează schimbări benefice naturii. Subiectul a fost discutat de participanții la atelierul „Perspectiva tinerilor cu privire la implementarea conceptului economiei circulare în Republica Moldova”, organizat de IPRE cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel, transmite IPN.
Evenimentul a întrunit vorbitori atât din sfera legislativului și executivului, cât și a sectorului participativ. Pentru ca efortul să dea rod, trebuie să fii instruit, fără competență lucrurile vor stagna, a afirmat Aurelia Bahnaru de la Asociașia de Valorificare a Deșeurilor, specificând că se lucrează asupra certificării unor cursuri de instruire în domeniul mediului, economiei reciclabile pentru ca, în primul rând, tinerii să cunoască ABC-ul ecologic.
Vladislav Cain, moldovean care locuiește în orașul suedez Malmö, consideră că etapa de sensibilizare ar fi depășită. Accentul trebuie să se pună pe programe concrete și acesta ar fi cel mai bun semnal că autoritățile se consacră cu adevărat reciclării deșeurilor.
Moldova a ajuns la 11 la sută de teritoriu împădurit și ar părea că sădirea pomilor e o soluție. Dar Moldsilva trebuie să asigure salariu pentru apropape două mii de angajați, bani pe care îl acumulează din vânzările de lemn, a menționat parlamentara Ina Coșeru. De-abia acum legislația a fost modificată și pentru incinerarea uleiului și pneurilor de mașini, rezultând în înlocuitor de asfalt și material pentru acoperirea pistelor de alergări.
Pentru a avea o viziune complexă asupra economiei reciclabile, Moldova a semnat un acord cu Uniunea Europeană în scopul elaborării strategiei naționale de gestionare a deșeurilor. E vorba nu numai de colectarea separată și reciclarea deșeurilor, dar și despre a face ordine, bunăoară, în subsolul țării, de unde de 30 de ani fără discernământ se extrage nisip, piatră, apă. E nevoie de a stopa și risipa de produse alimentare, care se transformă în deșeuri și de a reglementa domenii de mediu care furnizează probleme în loc să contribuie la înverzirea planetei.
