Republica Moldova nu este o prioritate pentru Uniunea Europeană. Aceasta este o țară mică, neconflictuală, care, chiar dacă există un conflict pe teritoriul ei, rămâne pe un făgaș pașnic. Moldova se poate aștepta la anumite susțineri din partea UE, în cadrul politicii de vecinătate, doar dacă se vor porni discuții cu societatea pentru a vedea care sunt obiectivele pe care vrea să le atingă Republica Moldova și aceste obiective vor coincide cu valorile UE. Declarații în acest sens au fost făcute de Eckart Stratenschulte, profesor la Universitatea Liberă din Berlin, ex-director al Academiei Europene din Berlin la dezbaterile publice: „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit profesorului, pe parcursul ultimilor ani au existat mari dezamăgiri cu privire la evoluțiile de la Chișinău. „Guvernele au fost corupte, chiar dacă vorbeau despre parcurs european, justiția nu a fost respectată. Dezamăgirea a fost foarte profundă, de aceea societatea Republicii Moldova trebuie să compenseze acest decalaj. În condițiile acestea, Moldova nu are capacitatea de a condiționa, ci doar să organizeze discuții și să se plaseze obiective. Potrivit lui, o țară nu poate fi democratizată din exterior, UE poate susține doar dezvoltarea care există pe făgașul unei națiuni care nu poate fi supusă unei presiuni din exterior”, a spus el.
„Uniunea Europeană este o consecință a celor două războaie mondiale, ea nu este bazată pe dragoste, afecțiune, la bază a fost incertitudinea și ura. Dar exemplul ei a demonstrat că este posibil de lucrat împreună pentru a depăși greutățile și de a garanta pacea. În UE este un element important – supranaționalitatea, care și formează deosebirea de alte instituții internaționale. Oricare țară poate aplica pentru a deveni membră UE, iar ca urmare, cetățenii pot avea numeroase avantaje legate de trai, muncă, avantaje economice, însă, pentru asta trebuie respectate niște sarcini”, a declarat profesorul german.
În altă ordine de idei, Eckart Stratenschulte a remarcat că Germania a trecut printr-o perioadă de învățare a lecțiilor într-un timp foarte scurt. „Pe perioada pandemiei, Germania a avut impulsul de a nu oferi altor țări stocuri de produse, echipamente medicale și să le țină pentru propriul popor, însă, într-o perioadă scurtă au avut loc schimbări de abordare, pentru că în interiorul UE nu poți căuta doar de interesele naționale, contează mult și principiul solidarității”, a spus el.
De asemenea, cu ceva timp în urmă, Germania s-a opus existenței unui Fond de recuperare din criză, s-a opus de a avea o îndatorare comună și de a plăti bani pentru alții. „Însă apoi, Germania, împreună cu Franța, au propus să contribuie cu 500 de miliarde de euro care să fie folosite ca subvenții, nu ca împrumuturi. „Este o schimbare radicală a viziunii Germaniei. Germania înțelege gravitatea situației în UE, iar din această criză pandemică există șansa ca UE să iasă mai puternică sau să dispară în calitate de concept. Schimbarea viziunii nu ține de președinția Germaniei în UE, ci de solidaritate”, spune profesorul.
Dezbaterile „Președinția Germaniei în UE: impact pentru Europa, impact pentru Republica Moldova”, sunt ediția a 142-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.