Igor Antoci, tânărul artist în anul V la Școala de Arte Plastice „Raisa Cojocaru” din municipiul Ungheni, a reușit cu o măiestrie rară să transpună în lucrările sale durerea adâncă și tulburătoare a celor care, în miez de noapte au fost siliți să urce în vagoane pentru animale și să fie duși spre necunoscut, spre capătul lumii, spre zorii de gheață ai Uniunii Sovietice – Siberia. Fiecare detaliu al desenelor sale poartă amprenta unei sensibilități aparte și a unei înțelegeri profunde a tragediei colective care a marcat sufletul unei întregi națiuni. Acestea au putut fi admirate la Palatul Republicii din Chișinău, unde a fost vernisată o expoziție personală, intitulată sugestiv „Deportările Basarabiei”. Evenimentul a avut loc în cadrul Congresului Național al Memoriei, ediția I, și a reunit numeroși participanți marcați de memoria tragică a deportărilor din fosta RSS Moldovenească.
Tematica dureroasă a deportărilor, foametea cruntă și chiar fenomenul canibalismului care a marcat acea perioadă au fost sursa de inspirație și reflecție profundă pentru Igor. „ Pentru a realiza lucrările am studiat filme, fotografii. Anume fotografiile vremii au lăsat o urmă adâncă în sufletul meu”, spune el, amintind de imaginile cu oamenii chinuiți și strămutați cu forța în „vagoane pentru vite”, spre Siberia. Întrebat ce mesaj a dorit să transmită prin aceste lucrări, tânărul ne-a răspuns: „Am vrut să simtă durerea cei care privesc tablourile mele și să nu mai repete trecutul, dar nici să nască alte orori prin care să sufere omenirea”. Cu o tehnică atentă și un mesaj puternic, artistul a reușit să aducă în actualitate povești care nu trebuie uitate, pentru ca lecțiile istoriei să nu se piardă și să rămână o avertizare pentru generațiile viitoare.
Inițiativa și inspirația
Inițiativa a pornit chiar de la dorința profesoarei de pictură, Cristina Dragomir, care, admirând talentul și seriozitatea lui Igor, a vrut să-l provoace să exploreze o temă profundă, diferită de celelalte lucrări ale sale. „Igor are o expoziție extraordinară cu cai, dar anul acesta a dorit să realizeze ceva nou”, povestește profesoara. „Spre finalul anului de studiu am discutat cu profesoara de istorie a artei, Marta Angheluș, care a trezit curiozitatea lui Igor să studieze această perioadă grea, deportările din Basarabia. Marta i-a oferit filme documentare și povestiri pline de emoție pentru a înțelege mai profund suferința acelor vremuri”.
Îndrumarea și aprofundarea temei
Sub îndrumarea atentă a celor două profesoare, Igor a început să lucreze cu sârguință și pasiune. Profesoara de istorie, Marta Angheluș-Bucă, ne explică: „Am considerat important ca Igor să creeze ceva diferit, să se activeze și să își canalizeze talentul spre o temă națională cu încărcătură puternică — deportările, foametea organizată, colectivizările. I-am transmis materiale documentare, mărturii și fotografii autentice pentru a-l ajuta să înțeleagă contextul istoric și emoțiile poporului nostru”. Ea a insistat ca în lucrările sale, Igor să redea cu atenție frica, captivitatea și lipsa de apărare a bătrânilor și copiilor, dar și să fie corect în reprezentarea uniformelor soldaților sovietici, evitând confuziile cu alte regimuri represive. „Mesajul vizual trebuie să fie clar și să transmită cu putere istoria și trăirile neamului nostru”, a subliniat profesoara de istorie.
Arta ca mijloc de conștientizare
Sprijinit de aceste îndrumări, Igor a reușit să transforme arta într-un mijloc puternic de conștientizare și păstrare a memoriei colective. „Lucrările lui transmit o realitate dură, necesară pentru conștientizarea tuturor,” spune Cristina Dragomir.
Tehnici și expresivitate
Pentru a transmite această dramă, tânărul artist a ales cu grijă tehnicile și culorile anume pentru a reda detalii aproape străvechi, pline de dramatism. „Am observat încă din prima lucrare că Igor a înțeles tema și i-a plăcut foarte mult”, ne mărturisește Cristina Dragomir. „A muncit cu dăruire chiar și în vacanță, realizând în jur de zece lucrări fenomenale. Emoțiile pe care le-am trăit împreună în fața fiecărei pânze au fost intense — fiecare lucrare transmitea ceva profund”. Lucrările din cadrul expoziției „Deportările Basarabiei” au fost expuse începând cu 4 iulie, ora 10:00, la Troița Martirilor Neamului, cu prilejul mitingului de comemorare a victimelor regimului stalinist. Iar cei care nu au putut participa la acest eveniment vor avea ocazia să viziteze expoziția, în holul Primăriei municipiului Ungheni.
Tehnica grafică
Tehnica grafică este pentru el o alegere naturală, aproape indispensabilă — linia precisă, contururile ferme și construcția clară a formelor conferă o luciditate tăioasă care parcă străpunge privitorul. În aceste desene alb-negru, atât de contrastante și detaliate până la obsesie, suferința celor deportați devine palpabilă, aproape tangibilă. E ca și cum fiecare linie, fiecare umbră ascunde o poveste, un strigăt mut, o „nervură” a durerii care încă pulsează în inima istoriei noastre. Privind aceste lucrări, spectatorul nu mai poate fugi sau întoarce privirea. Realitatea crudă, necosmetizată, îl ține captiv, iar adevărul istoric lovește drept în suflet. E o durere rece, dar vie, un amalgam de pierdere, teamă și dorință de supraviețuire, de a nu fi uitat.
Tehnica acrilică
În contrast cu rigorile tehnicii grafice, acrilul aduce în această expoziție o altă dimensiune — una vibrantă și plină de energie. Vopseaua acrilică, cu culorile sale intense și tușele decisive, capătă o expresivitate aparte, ideală pentru a reda brutalitatea și tensiunea acelei pagini negre din trecutul nostru. Secvențele de culoare, uneori dure, alteori vibrante, sunt ca o oglindă a sufletului zbuciumat al celor deportați. Rapida uscare a acrilului pare o metaforă a grabelor sorți care au aruncat în neant destine și vieți. În mâinile lui Igor, acrilul devine un strigăt mut transpus în culoare — o emoție pură și disperată prinsă pe pânză, umbre grele care apasă privirea și nu permite uitarea.
Cărbune cu pastel în ulei
Cea de-a treia tehnică, recomandată de profesoara sa Cristina Dragomir, este o combinație sofisticată de cărbune cu pastel în ulei, care aduce un plus de dramatism și profunzime lucrărilor. Textura granulată și nuanțele întunecate ale cărbunelui sculptează contururi dure și expresive, sugerând teroarea, incertitudinea și suferința profundă a deportărilor. Pe fundalul acestei dureri întunecate, pastelul în ulei aduce o lumină subtilă, o explozie controlată de culoare ce pare să insufle viață și speranță în mijlocul întunericului. Această interacțiune între negru și culoare creează un echilibru între suferință și speranță, între memoria dureroasă și puterea de a nu uita și de a transmite mai departe povestea unei națiuni rănite. Textura densă și reliefată a pastelului în ulei amplifică senzația de profunzime, făcând ca emoțiile să pară palpabile, aproape tangibile pentru oricine privește cu atenție. Astfel, tehnica nu doar că oglindește complexitatea trăirilor, ci oferă și o punte între tăcerea apăsătoare a victimelor și zbuciumul nevăzut al sufletelor lor, un dialog tăcut între trecut și prezent.
Susținere și recunoaștere
„Am luat legătura cu deputatul Ion Poia pentru a susține o inițiativă de organizare a unei expoziții la nivel republican, deoarece Igor merită să fie văzut și promovat. Astfel de copii talentați pot motiva nu doar alți copii, ci și adulții să creadă în puterea muncii și a creativității”, ne spune Cristina Dragomir.
Realizări și perspective
Performanțele lui Igor nu se opresc aici. Deținător al Bursei de Excelență în 2024, Igor a participat și a câștigat premii importante la concursuri municipale, raionale și naționale, având o pasiune aparte pentru cai, temă pe care a exprimat-o prin expoziția „Bravii mei cai”, cu peste 30 de lucrări. De asemenea, el îmbină cu succes pasiunea pentru artă cu cea pentru hipism, studiind la Școala de Hipism din Ungheni.
Pe lângă activitatea artistică locală, Igor va reprezenta Ungheniul și la o tabără internațională din Bruxelles, Belgia, unde va susține o expoziție personală și un master-class pentru copii din diverse naționalități.
