(Lumea ar trebui să-și cunoască eroii la față)
Trăim și așa vremuri grele, plus situația pandemică, care ne seceră și așa puținii la număr cetățeni ai acestui mic petec de pământ. Unii abia de leagă tei de curmei, o duc cu chiu cu vai de azi pe mâine. Scumpirile se țin lanț la toată producția, fie autohtonă, fie de import. Un simplu muritor de rând în afară că are nevoie în fiecare zi de o bucată de pâine și-un pahar cu apă, mai are nevoie de o haină să aibă cu ce ieși în lume și de o bucată de acoperiș, unde să-și adăpostească trupul plin de păcate și capul plin de griji cotidiene. În cele mai dese cazuri unica speranță e ruga către Dumnezeu, unicul salvator la greu și la bine, unicul în drept să ne judece.
Poate că nu întotdeauna, noi suntem mulți, Dânsul e numai unul, dar reușește să se întoarcă cu fața și către cei care au nevoie de mila și compasiunea Domniei Sale. De data asta s-a întors la două categorii de oameni de bună credință, la cei care n-au și la cei care pe lângă faptul că știu să facă un ban, știu să se împartă și cu cei care o duc mai greu, prin sponsorizări, tombole și pur și simplu faceri de bine. O spun cu știință de cauză, pentru că sub una din aripile lui a nimerit chiar și umila mea ființă, cel care a hotărât să se întoarcă la baștină, acolo unde a făcut primii pași, acolo unde a frecventat școala și și-a înmormântat buneii și părinții, colegi de clasă și o mulțime de prieteni, unul mai bun decât altul.
Ca fiecare om de la țară, care nu iese din construcții și acareturi în jurul casei: aici o bucată de trotuar, aici o poiată pentru pui, o cușcă pentru iepuri, un geam s-a șubrezit, o ușă pică din balamale, de gard nici nu mai zic, s-a lăsat pe o parte și nu-i frumos să nu fii în rând cu gospodarii.
Unghenenii trebuie să-și cunoască eroii la față pentru că ei locuiesc cu noi pe aceiași stradă, merg cu același transport ca și noi, se închină la aceleași icoane ca și noi nu este altcineva decât Valeriu Caliga, Omul de afaceri de o cumsecădenie și modestie rar întâlnite, el este Administratorul Întreprinderii Individuale care-i poartă numele și diriguiește cu tot ce se petrece pe teritoriul Bazei „Materiale de construcții”. Anul acesta întreprinderea a împlinit 20 de ani de activitate și dat fiind faptul a fost anunțată o tombolă cu mai multe câștiguri: 20000 de lei – un premiu, 10000 de lei – un premiu, 5000 de lei un premiu, 1000 de lei – 20 de premii, o betonieră de circa 5000 de lei și o roabă-cărucior de cărat marfă de circa 1000 de lei. O sumă destul de impunătoare, în total au fost puși la bătaie peste 60000 de lei pentru cei care în perioada 10 mai – 10 iunie au procurat de la Baza Materiale de Construcție materiale de-o sumă mai mare de 5000 de lei. Dacă ați înțeles bine și eu în această perioadă am investit în materiale de construcții o sumă care depășea acele 5000 de lei preconizați pentru cei cu drept de participare la tombolă: ciment, nisip, lemn pentru acoperiș, tablă gofrată, scândură, plasă de gard, material pentru pavaj, cuie, metal sub orice formă și la propria alegere. În una din zile, când am mai lăsat câteva mii de lei pentru cele enumerate mai sus, mi s-a propus să îndeplinesc două tichete cu numele meu de familie și numărul de telefon, am dat din mână sceptic, dar casierița a insistat și n-am avut încotro, nu eram eu omul care crede în cadourile care cad din cer.
Era într-o sâmbătă, mai bine zis în data de 26 iunie. Eram prezent la o lansare de carte în Chișinău când între orele 12.00 și 13.00 mi-a zbârnâit telefonul mobil, am ridicat și am auzit o veste uluitoare în care nu puteam să cred, cică am câștigat la tombolă 10000 de lei și dacă pot… să mă prezint la eveniment. Desigur că m-am prezentat tocmai luni, m-am salutat cu Domnul Valeriu Caliga și l-am întrebat dacă nu e o glumă. M-a întrebat ultimele două cifre de telefon, i-am răspuns și mi s-a înmânat un certificat de 10000 de lei lipit de un afiș măricel, în ambele figura numele meu de familie. Poate că nu sunt eu cel mai sărac om din această urbe, dar tare la timp a picat mana cerească, ca să pot termina acele mici construcții începute. Din Toma Necredinciosul m-am prefăcut în Victor Norocosul, bucurie fără margini. Din ziua aceasta o să cred și o să-i fac și pe alții să creadă în Dumnezeu și bunătatea omenească. Bravo Domnului Valeriu Caliga, Multă sănătate și baftă în tot de ce se apucă, să-i crească veniturile atât de mult ca să aibă de unde mai da și de pomană. Cele mai bune materiale și cei mai generoși lucrători zilnic fac față cerințelor, aici, în ograda Bazei „Materiale de Construcții” de pe strada Lacului №3, Ungheni Vale. Aici te poți consulta cu specialiști în domeniu, selecta materialele dorite care sunt imediat încărcate și aduse la domiciliu. Nasc și prin Moldova Oameni cu inimi ce nu bat în zădar.
