După ce traversezi satul Chirileni, urci dealul, ocoleşti un lan de porumb, în faţă ţi se deschide un câmp bine îngrijit. Proprietara gospodăriei ţărăneşti, Elena Vetrici, ne face o excursie: iată aici cresc căpşuni de sezon, câteva angajate le prăşesc după ce au fost cosite. Acum plantele au dat lăstari noi. Pe câteva hectare se întind căpşunii care necesită o îngrijire mai specială, căci plantele au fost aduse din Franţa. În schimb, dau câteva roade pe sezon, ultimul cules e tocmai în luna octombrie. Acum sunt în al doilea an de rod.
Alături se află un teren plantat cu arbuşti, printre care se coc la soare harbuji. Ne arată câteva rânduri de zmeură, care la fel, sunt pe rod. „Am început-o de la zero. Nu am studii în domeniu, căci nu am avut nici timp ca să le fac. În schimb mereu am visat să am acasă cel puţin 5 ari de pământ pe care să cresc căpşuni. Iată că visul mi s-a împlinit şi astăzi am în proprietate 5 hectare plantate doar cu căpşuni”, spune Elena Vetrici. Căpşunile din Chirileni pot fi procurate la pieţele agricole din Ungheni şi Chișinău.
Ne oprim lângă o mică plantaţie de arbuşti, ramurile cărora sunt doldora de fructe mici şi roşii. Le gustăm – sunt dulci-amărui. Întrebarea: Ce fel de fructe sunt?, pe Elena Vetrici deja nu o mai miră. Chirileniul este unica localitate din raionul Ungheni, unde se cultivă goji. Proprietara afirmă că de când activează în domeniul agrar, acum e al şaselea an, nu a întâlnit niciun agricultor care ar deţine o plantaţie de arbuşti de goji. Cu un an în urmă, din cauza unei probleme de sănătate, a decis să cultive pentru consumul casnic aceste fructe, originea cărora este China. Ne explică că fructele conţin vitamina C, conținutul căreia este de 400 de ori mai mare ca într-o portocală, carotină, care cu mult depăşește cantitatea ei în morcov. Din frunzele uscate se poate prepara ceai, care deţine toate calităţile unui ceai verde. Astfel Vetrici a plantat 200 de puieţi care au fost aduși din România. Acolo au preîntâmpinat-o că în primul an de creştere aceștia nu vor rodi. „Singură i-am plantat, i-am curăţat, i-am udat, apoi permanent verificam cum se dezvoltă. Nu i-am tratat cu chimicale, am dorit să obţin sută la sută produs ecologic. Câțiva puieți s-au uscat, dar nu am dat înapoi”, spune Elena.
Mare i-a fost şi mirarea, şi mândria, atunci când în primăvara curentă a văzut că arbuştii au dat în floare. E prima roadă! A recoltat câte 300 de grame de fructe de pe fiecare copăcel. Nici cu vânzarea producţiei nu are probleme: toată cantitatea a fost exportată în Rusia. „Sper să strângem câte cel puţin 1 kilogram de fructe de pe fiecare copăcel. Deja am găsit și altă piață de desfacere – Italia”, ne spune dânsa cu mândrie.
Ideea privind plantarea arbuştilor de goji pe toată suprafaţa de teren pe care o deţine a încântat-o, de aceea a procurat deja seminţe. Acum în propria pepinieră cresc câteva sute de puieţi. O parte îi va sădi pe sectorul său, altă parte o va comercializa. Încet, dar sigur, peste câţiva ani, pe terenul cu o suprafață de peste 5 hectare, pe care acum cresc căpşuni, va fi o frumoasă plantaţie de goji. Dânsa consideră că este o afacere de perspectivă, care merită să fie dezvoltată şi în Moldova, precum se face în România sau în China.
Nu îi place să vorbească despre partea financiară, doar spune că drumul parcurs nu este deloc uşor, căci a avut şi de pierdut, dar şi de câştigat. „Desigur, mi-a fost greu, doar în Moldova nu este uşor să dezvolţi o afacere în domeniul agricol, mai ales pentru o femeie. Dar m-am călit, chiar dacă uneori îmi venea să las mâinile în jos, nu mai aveam puteri pentru a face ceva. Acum ştiu ce am de făcut, cum să acţionez mai departe. Dacă iubeşti cu desăvârşire agricultura, te dăruieşti în totalitate domeniului pe care îl faci, acumulezi experienţă, iar aceasta de multe ori vine și din greşeli, vei avea şi rezultate bune”, declară agricultoarea din Chirileni.
Acest articol este publicat în cadrul Programului ONU „Femeile în politică”, implementat de Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor (UN Women) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în parteneriat cu Fundaţia Est-Europeană şi Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, finanţat de Guvernul Suediei. Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia Programului.
