UNGHIUL, „părtaș” la reparația unor porțiuni de drum
Săptămâna trecută, echipa redacțională a ziarului „Unghiul”, în cadrul proiectului „Evaluarea transparenței procesului bugetar şi utilizării mijloacelor publice destinate infrastructurii rutiere prin monitorizare şi investigații jurnalistice”, implementat de Asociația Presei Independente, care monitorizează transparența și eficienţa utilizării banilor publici destinați pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor locale din raionul Ungheni, a fost în localitatea Zagarancea.
Imediat ce am intrat în sat am rămași plăcut surprinși – o porțiune a străzii centrale care unește drumul național R1 cu cele mai importante locații din Zagarancea, a fost reparată în variantă albă. La fel, a fost împrăștiat pietriș și pe alte străzi din localitate, iar unele au fost nivelate cu grederul. Lucrările de reparație au fost efectuate chiar în ziua planificată pentru organizarea consultării, căci, în ajun, pentru a intra în sat, am fost nevoiți, ca și restul șoferilor, să ocolim o băltoacă mare și câteva mici. Am intuit că astfel ziarul, indirect, a fost părtaș la reparația acestor porțiuni de drum.
Pentru a dezbate problema privind utilizarea banilor publici pentru întreținerea drumurilor locale și raionale, la masă rotundă au participat atât locuitori ai satului, lideri ai organizațiilor neguvernamentale, consilieri locali, cât și reprezentanți ai conducerii raionului și comunei Zagarancea.
Starea drumurilor din raion este așa ca și în întreaga republică
Din comuna Zagarancea fac parte trei sate: Zagarancea, Semeni și Elizavetovca. În agenda de lucru a primarului Mihai Burlacu, desigur, una din cele mai importante probleme care trebuie rezolvate este reparația și întreținerea drumurilor publice. Conform datelor prezentate, în comună sunt 33 de kilometri de drum, iar 1 kilometru de drum asfaltat costă 559 de mii de lei, așa cum apreciază costurile Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Deci, pentru a avea o comună cu drumuri europene, autoritatea publică locală trebuie să aibă în pușculița sa peste 20 mln. lei. „Este o cifră colosală, astfel nicio primărie din republică nu își va permite să facă astfel de cheltuieli. De aceea încercăm să implementăm proiecte, să înaintăm demersuri, să batem drumuri și să solicităm ajutor financiar”, spune primarul Mihai Burlacu.
Primul pas de către autoritatea publică deja a fost făcut, căci un astfel de demers se află acum pe masa funcționarilor de la ministerul de resort. „Am solicitat să ni se aloce 1 milion 411 mii 703 lei, pentru ca să asfaltăm drumul care unește traseul Ungheni – Sculeni cu sediul primăriei. Doar astfel putem să avem drumuri asfaltate, să renunțăm încet la variantă albă, care nu este salutată și nici înțeleasă de europeni. Avem și argumente elocvente pentru ca să ni se aloce din Fondul Rutier această sumă – comuna Zagarancea este punctul-cheie al viitoarei autostrăzi Târgu-Mureș-Iași-Ungheni prin intermediul drumului de centură, tot aici va fi costruit și podul rutier între Moldova și România”, motivează primarul.
De altfel, autoritățile locale mizează și pe implicarea cetățenilor. „Avem nevoie de oameni cu inițiativă pe fiecare stradă. Administrația locală este gata să aloce bani acolo unde cetățenii se vor mobiliza. Nu este neapărat să vină cu o contribuție materială, de multe ori este nevoie de brațe de muncă pentru a efectua anumite lucrări”, spune Burlacu. Astfel de exemple deja sunt înregistrate în comună: cetățenii din Semeni s-au mobilizat și s-au implicat la reparația unei străzi în variantă albă de circa 3 kilometri, iar primăria a alocat doar 54 mii de lei, achitând numai serviciile excavatorului și ale tractoristului.
Cei prezenți s-au arătat nemulțumiți de faptul cum până acum au fost repartizați banii din Fondul Rutier. Majoritatea din participanții la întrunire au susținut ideea că banii erau alocați după apartenența politică a primarului. Exemplele aduse sunt destul de convingătoare: „În anul trecut în orașul Ungheni au fost alocate peste 7 milioane de lei, în comuna Zagarancea ajung 400 de mii, comuna Buciumeni – 500 de mii, pe când în comuna Petrești – nici un leu”, afirmă Burlacu.
„Consider că banii care se acumulează în Fondul Rutier trebuie să fie distribuiți după consumul de carburanți. Au consumat mai mult – și impozitul rutier trebuie să fie mai mare”, este părerea lui Mihai Burlacu. Oxana Iurii, consilieră locală, a menționat că Zagarancea a avut un singur drum asfaltat, dar care de mult a fost deteriorat. De aceea, alături de alți colegi din consiliul comunal, își dorește ca, începând cu anul 2017, autoritățile locale susținute de cele raionale să aibă posibilitatea de a repara capital drumurile principale din satele comunei.
Noua formulă de repartizare a banilor – speranță pentru drumuri mai bune
Alexandru Brânză, vicepreședintele raionului Ungheni, responsabil de drumuri și construcții, a anunțând niște date îmbucurătoare referitor la modernizarea infrastructurii rutiere, mai ales că în aceeași zi asistase la o ședință la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Dacă până anul acesta primăriile primeau bani din Fondul Rutier, după necesități, începând cu anul 2017, la sugestia Ministerului Finanțelor, banii vor fi distribuiți conform unei noi formule – după numărul de locuitori. Deci, dacă nu vor apărea careva schimbări, raionului Ungheni la acest capitol de cheltuieli îi vor fi alocate peste 24 milioane de lei. Aici se mai adaugă încă circa 8 milioane lei care vor fi alocate direct celor 33 de primării existente. Sunt cele mai mari cifre, comparativ cu alte raioane din republică.
„Desigur, prioritar pentru autorități va fi construcția drumurilor asfaltate. Nici un finanțator nu acceptă drumuri în variantă albă, deci vom construi drumuri mai puține, dar asfaltate. Urmează să stabilim care sectoare de drum din fiecare localitate trebuie reabilitate, întreținute sau construite. Chiar dacă anul acesta am avut bani insuficienți din Fondul Rutier, am reușit să reparăm câteva drumuri din orașul Ungheni. Pentru anul viitor am stabilit că vom repara capital strada Musatov și încă o stradă, care va fi selectată în urma discuțiilor duse cu autoritățile orășenești”, a mai adăugat vicepreședintele.
La fel, responsabilul a vorbit și despre lucrările abandonate la sistemul de scurgere a apelor pluviale de pe străzile Ștefan cel Mare și Decebal, de asemenea din orașul Ungheni, menționând că a avut loc o nouă licitație publică, ceea ce înseamnă că dacă timpul va fi favorabil, lucrările începute încă în anul 2014, cu o pauză de trei ani, vor fi finalizate în anul 2017.
După consultări cei prezenți au completat un chestionar. Majoritatea au menționat că administrațiile raională și cele locale trebuie să se consulte cu cetățenii atunci când intenționează să planifice și să distribuie banii pentru drumuri, că niciodată nu au participat la vreo consultare publică, unde să li se vorbească despre banii planificați pentru reparația drumurilor și că își doresc să cunoască cine sunt cei care efectuează lucrări de reparație, dar și cei care asigură mentenanța lor.
Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat reflectă poziţia Ambasadei.
