Gustul amar al activismul civic
Din Primăria comunei Petreşti fac parte două sate: Petreşti şi Medeleni. Conform ultimului recensământ, în Petreşti sunt circa 3800 locuitori. Satul are o aşezare geografică specifică, situat între coline şi văi, care se întinde pe o distanţă de aproximativ 5 kilometri.
Starea proastă a drumurilor, pe alocuri impracticabile, este una din cele mai vitale probleme care necesită o abordare mai vastă şi o rezolvare imediată. Pentru că, începând cu anul 2011 şi până în prezent, primăria nu a beneficiat de niciun leu din Fondul Rutier, doar circa 500 de mii de lei pentru construcţia a două porţiuni de drum. Serghei Gorea, primarul comunei, ar fi venit cu o iniţiativă: dacă îşi doresc drumuri bune, cetăţenii ar trebui să îşi aducă contribuţia la reparaţia străzii lor.
În primăvara anului trecut, pe una din străzi oamenii au format un grup de iniţiativă, au desemnat liderul şi au început colectarea banilor. „Ne-am implicat cu toţii, când a fost adus pietrişul procurat sută la sută din banii noştri, am ieşit şi am ajutat să fie împrăştiat, nu a spus nimeni că nu contribuie cu bani, chiar dacă suma a fost foarte mare, doar unii nu muncesc, iar o mamă singură îşi creşte copilul cu dizabilităţi. Fiecare gospodar, dar în total suntem 13 gospodării, a dat câte 3000 de lei”, îşi aminteşte Roman Cibric. Pentru a urgenta efectuarea lucrărilor administraţia locală le-ar fi pus la dispoziţie şi tehnica necesară, care în acea perioadă repara alt drum din sat cu banii alocaţi din bugetul local. Le-a reuşit: drumul a fost reparat într-un termen scurt, cu scurgeri pentru apele pluviale, cu intrări în fiecare curte. „Atâta timp cât s-a muncit la reparaţia drumului, primarul a fost alături de noi. Ne-a încurajat, spunându-ne că aceasta va servi drept exemplu pentru alţi locuitori, că, cică, dacă dorim drumuri bune, fiecare trebuie să se implice în comunitate”, adaugă Cibric. Oamenii spun că primarul Sergiu Gorea ar fi făcut public o promisiune: cel puţin jumătate din banii cheltuiţi la reparaţia drumului public, chipurile, vor fi restituiţi. Au crezut, au aşteptat câteva luni, cunoscând şi cum vor cheltui aceşti bani. „Doream să instalăm un sistem de iluminat stradal sau să reparăm încă o porţiune de drum care uneşte strada noastră cu alte străzi”, spune o altă săteancă, Marfa Budeanu. Consilierii comunali însă, la una din ultimele şedinţe din anul trecut, le-au făcut o „surpriză”. Cităm din decizia consiliului din 22 noiembrie 2016: „…Alocarea banilor pentru lucrările de reparaţie a drumului Vasilii Pendus – Andrei Rusu şi Roman Cibric – Aurel Rotaru se suspendă până la apariţia resurselor financiare. Preşedintele şedinţei informează că cererile respective nu au devize de cheltuieli”.
Pentru unele străzi s-ar fi găsit bani
Decizia respectivă, despre care locuitorii acestei străzi au aflat abia la ultima şedinţă a Consiliului Comunal din luna decembrie 2016, a stârnit nemulţumirea celor care şi-au adus aportul la reparaţia unui drum public. „Ce-i acesta, act de caritate? Cum putem fi duşi de nas, aşa, fără pic de ruşine, vrem să ni se întoarcă măcar 15 mii de lei, din ceea ce am cheltuit noi. Am depus devizul de cheltuieli cu mult timp înainte de şedinţă, care a fost anexat la cererea colectivă”, spune Serghei Bernic.
Supărarea oamenilor, poate, nu ar fi fost atât de mare, dacă tot la această şedinţă din 22 noiembrie 2016, consilierii comunali nu ar fi luat decizia să aloce 75 de mii de lei pentru reparaţia altor porţiuni de drum. Se pare că exemplul lor a fost molipsitor. Aşa că locuitorii altor străzi, la fel, s-au mobilizat. Cităm din aceeaşi decizie: „Din soldul mijloacelor băneşti rămase la 01.01.2016 se alocă 30 mii lei pentru reparaţia străzii Ghenadie Bereghici – Oleg Timoşco, 15 mii lei pentru strada Nicanor Smerea – Maria Burlacu şi încă 30 de mii de lei pentru reparaţia străzii Pavel Junghietu – Arcadii Bejenari”. Asta după ce unele străzi din lista respectivă ar fi fost reparate încă în luna septembrie. Pe alte străzi urmau să fie începute lucrări de reparaţie în decembrie, iar cu câteva zile înainte de şedinţa consiliului deja ar fi fost adus pietrişul.
Cei care locuiesc pe strada cu pricina, adică, cărora nu li s-a alocat niciun bani pentru că şi-au reparat drumul, argumentează această decizie părtinitoare. Serghei Bernic spune că de ce pentru alte străzi s-ar fi alocat bani: cică, pe o stradă ar locui contabila-şefă, pe alta – contabila-casieră, soţul căreia este consilier, iar pe a treia – naşa fiicei contabilei-şefă. Bernic zice supărat că pe strada lor ar locui doar oameni simpli.
Primarul comunei, Serghei Gorea, are o altă părere: „Primul drum reparat cu contribuţia cetăţenilor a fost în anul 2013. În anul trecut a fost reparat drumul care are o lungime de circa 1 kilometru şi uneşte depozitul central cu Chirileniul. S-a format un cerc, care trebuia închis, adică încă un drum reparat. În aşa fel ca noroiul de pe pretinsul drum despre care se spune că ar fi trăit naşa fiicei contabilei-şefă să nu ajungă pe drumurile reparate. Locuitorii s-au adunat şi iarăşi au depus contribuţia, de aceea s-au alocat bani, căci pietrişul a fost livrat. Aceeaşi situaţie este şi pe strada unde locuieşte contabila şi contabila-casieră”.
O altă parte a monedei
Ludmila Bereghici, secretara Consiliului Comunal, spune că, conform legislaţiei şi recomandărilor Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat, nu se permite alocarea banilor în numerar dacă lucrările au fost executate deja. Tot dânsa explică că suma de 75 de mii de lei ar fi fost transferată direct pe contul firmei de la care s-ar fi procurat pietrişul. „Până nu va fi clarificată situaţia şi până la apariţia resurselor financiare alocarea banilor se suspendă pentru unele străzi”, explică Bereghici.
Totuşi, locuitorii altei străzi, unde lucrările de reparaţie ar fi fost terminate încă în vara anului trecut, spun cu totul altceva. Chipurile, aceasta stradă s-ar regăsi în lista cu pricina – pentru locuitorii de aici s-ar fi alocat bani.
Serghei Ţurcanu, liderul grupului de iniţiativă, spune: „Eu personal am pus 20 de mii de lei şi încă 4 persoane câte 3 mii de lei. Am cumpărat pietriş, au fost executate toate lucrările, după care am depus o cerere către Consiliul Comunal ca să ni se restituie banii pe pietriş. Pentru strada noastră s-a alocat suma de 30 de mii de lei. Din aceşti bani am achitat o datorie de circa 9 mii de lei firmei care ne-a adus pietriş, pentru că nu aveam toată suma necesară şi ne-au livrat pietriş pe datorie”. Dânsul zice, că banii alocaţi de primărie ar fi fost transferaţi pe contul acestei firme, după care aici i-ar fi întors banii lui, adică 10 mii de lei, şi că ar mai trebui ca încă câţiva vecini să îi dea restul banilor. Ei s-ar fi folosit de moment, căci primăria în acea perioadă ar fi contractat serviciile unui greder şi compactor. În plus, ei ar fi avut actele necesare, deviz de cheltuieli, factura fiscală despre achiziţionarea pietrişului.
Iar Roman Cibric spune: „Interesantă situaţie – pentru că oamenii au procurat pietriş pe datorie de 9 mii de lei, restul fiind cumpărat pe bani în numerar, primăria face un transfer de 30 de mii de lei la contul firmei respective. Restul banilor mai apoi ar fi restituiţi persoanei care i-a depus. Dar cu noi de ce nu au procedat la fel? Oare noi nu suntem oameni?”.
Expert: legislaţia nu ar fost respectată
Primarul Serghei Gorea spune că autoritatea publică nu ar avea nicio tangenţă cu înţelegerea agentului economic care ar fi livrat pietriş şi persoana care l-ar fi achitat cu bani în numerar.
Totuşi, în situaţia în care s-au pomenit oamenii care au depus bani ca să repare strada ar exista o soluţie. Astfel, grupul de iniţiativă, căruia i-ar fi fost lezate drepturile, ar urma să adreseze o cerere către Consiliul Comunal, precum că îşi doresc să fie reparată o porţiune de drum de circa 400 metri care va face legătura între două drumuri deja reparate. Restul cetăţenilor urmează să îşi aducă contribuţia, bunăoară, de 2000 de lei, să procure pietriş, iar primăria să îşi ia angajamentul de a achita lucrările de compactare şi nivelare, care şi ele nu costă puţin. Anul trecut, pentru executarea lor ar fi fost achitat câte 500 de lei per oră, dar s-a lucrat mai bine de o lună.
Veaceslav Negruţă, expert în finanţe publice, spune că promisiunile primarului nu ar avea nicio valoare legală, iar drumurile pot şi trebuie reparate cu implicarea oamenilor, fie prin impozite achitate, fie din cont propriu, oricum o fac pentru ei. Interlocutorul menţionează că ar fi fost încălcată procedura de executare a lucrărilor de reparaţie a drumurilor. „În acte ei vor raporta că ar fi făcut achiziţii de pietriş la acel moment din banii publici, pe când totul pare a fi fictiv, doar drumurile deja au fost reparate cu mult timp înainte de achiziţie. La mijloc ar fi o măsluire, fie între firma respectivă cu autorităţile, fie cu cei interesaţi în reparaţia drumului”, explică Negruţă. Totodată, dânsul concretizează că la etapa bugetară ar fi trebuit să fie respectată procedura: dezbateri publice, întocmirea unui proiect şi deviz de cheltuieli.
Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la Bucureşti.
Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine autorului şi nu neapărat reflectă poziţia Ambasadei.
