Considerat cel mai bun fotbalist al lumii Diego Armando Maradona a murit la 60 de ani, ieri, 25 noiembrie. Acesta a suferit un stop cardiorespirator. Conform Gazzetta (publicație argentiniană), 9 ambulanțe s-au prezentat acasă la Diego Maradona, pentru a-l resuscita, dar medicii nu au reușit.
La începutul lunii marele jucător a fost operat pe creier, pentru a i se îndepărta un cheag de sânge.
În Argentina autoritățile au decretat trei zile de doliu național.
Activitate:
„Titlul mondial din 1986, cel mai înălțător moment al carierei. Sublim. Acolo, ridicând trofeul, simțeam că ating cerul. Toate visele mele se împlineau. În acele clipe, m-am gândit cât de fericiți sunt argentinienii. Am reușit împotriva tuturor. Aceea a fost o echipă persecutată. Echipa mea. A mea, în toate sensurile” (Diego Armando Maradona)
- Maradona a jucat la 6 cluburi: Argentinos (1976-1981), Boca (1981-1982 și 1995-1997), Barcelona (1982-1984), Napoli (1984-1991), Sevilla (1991-1992) și Newell’s (1993-1994);
- 312 goluri a marcat Diego Maradona în 588 de meciuri jucate de-a lungul carierei la echipele de club;
- 91 de selecții a strâns „El Pibe de Oro” la naționala Argentinei în perioada 1977-1994;
- 10 trofee a cucerit El Diez, cele mai importante fiind Cupa Mondială (1986), titlurile în Serie A (1987, 1990) și Cupa UEFA (1989).(Tragedie imensă în lumea fotbalului: l-am pierdut pe D10S! Diego Maradona a murit!)
„A fost mereu altfel, și pe teren, și în afara lui. Nu doar talentul său uriaș va rămâne. Nu doar titlul mondial cu Argentina și titlurile din Serie A cu Napoli vor rămâne. Și cuvintele lui vor rămâne în istoria fotbalului. În ziua în care a împlinit 60 de ani, pe 30 octombrie, Marca a adunat 20 de citate celebre ale „copilului de aur”, Diego Maradona, poate cel mai mare jucător din istoria fotbalului. Despre copilăria din Villa Fiorito
„Pentru mine, să mă joc cu mingea era… îmi dădea o liniște unică. Important era să alerg după ea, să o am, să joc. Întotdeauna am avut acest sentiment. Dă-mi o minge și lasă-mă să fac ce știu” Los Cebollitas, la juniorii lui Argentinos Juniors
„Cu Los Cebollitas, i-am bătut pe toți. Au fost 136 de meciuri fără înfrângere. Cât de frumos jucam! De atunci eram căutat de fotografi”
Debutul la Argentinos Juniors (cu Talleres, pe 20 octombrie 1976, zece zile înainte să împlinească 16 ani)
„Am intrat la începutul reprizei secunde. La marginea terenului, Montes mi-a spus: «Du-te, Diego! Joacă ce știi! Și, dacă poți, dă o dată «urechi»! L-am ascultat. Când am primit prima minge, eram cu spatele la adversarul meu direct, Cabrera. L-am fentat și i-am strecurat mingea printre picioare. A fost atât de curat și am ascultat vocea tribunei. Oooole! De bun venit”
Titlul mondial U20, la Tokyo 1979
„Mă gândeam că aș fi putut juca la Mondialul din 1978. Am plâns mult. Nu l-am iertat pe Menotti și nu-l voi ierta niciodată. Dar nu l-am urât. Mi-a propus o revanșă… În Japonia, mi-am luat acea revanșă”
9 noiembrie 1980, Argentinos Juniors – Boca Juniors 5-3
„El Loco Gatti, săracul. Spunea că sunt grăsan. Nu știa că aceste provocări sunt ca un combustibil pentru mine. Cyterszpiller mi-a cerut să înscriu două goluri. I-am zis: «Nu, voi marca patru»”
Transferul la Boca Juniors, în 1981
„Eu am inventat pasa la Boca… Boca nu avea niciun bănuț să mă plătească! Ce culori, Doamne!”
Mondialul din 1982 (Spania)
„Primul meu Mondial a început rău, foarte rău. Și s-a terminat la fel. Gentile a fost umbra mea. Dar cât de tare lovea umbra asta! Mulți ani mai târziu, a recunoscut în fața mea că, dacă ar fi fost arbitraj serios, el nu ar fi rezistat pe teren mai mult de 20 de minute. M-a dat afară!”
Accidentarea gravă după atacul sălbatic al lui Andoni Goikoetxea, la Barcelona-Athletic
„Cel mai dureros moment al carierei. Întins pe targă, cu fractură. Știam deja, știam. Am simțit, am zgomotul la intrarea lui Goikoetxea. Zgomotul unui lemn rupt. Și durerea teribilă. Nimeni nu-și imagina atunci că voi reveni în iarbă după trei luni”
Barcelona 1982-1984
„Núñez a fost vinovat de tot ce s-a întâmplat la Barcelona, unicul vinovat. Tipul nu a realizat niciodată că nu poate fi mai important decât un fotbalist. M-a persecutat și nu a fost singurul”
Napoli 1984-1991
„Când am ajuns la Napoli eram pe zero… și cu datorii. Am făcut totul. Anii mei în Italia au fost spectaculoși. La sosire, am aflat că în sezonul anterior Napoli se salvase în ultima clipă, la un punct de retrogradare. Nimeni nu m-a crezut când am spus că vom deveni campion. Am reușit în 1987 prima oară. Petrecerea de pe San Paolo a fost de neuitat”
Titlul mondial din 1986
„Cel mai înălțător moment al carierei. Sublim. Acolo, ridicând trofeul, simțeam că ating cerul. Toate visele mele se împlineau. În acele clipe, m-am gândit cât de fericiți sunt argentinienii. Am reușit împotriva tuturor. Aceea a fost o echipă persecutată. Echipa mea. A mea, în toate sensurile”
„Mâna lui Dumnezeu”. Argentina – Anglia 2-1, în „sferturile” CM 1986
„Mâna lui Dumnezeu. Heh, heh… Nici măcar fotografii n-au văzut ce s-a întâmplat. Iar Shilton, care sărise cu ochii închiși, a fost ofensat și nu m-a invitat la meciul său de retragere. Mi-a plăcut acel gol la fel de mult ca toate celelalte. Am simțit că i-am furat portofelul unui englez după Malvine”
„Golul secolului”. Argentina – Anglia 2-1, în „sferturile” CM 1986
„Ce aș mai putea spune despre acel gol. Doar atât: l-am visat, l-am visat la Fiorito, l-am visat când nici nu aveam ghete în picioare… Și l-am reușit la un Campionat Mondial, împotriva Angliei. Am pornit din spate, de la mijlocul terenului. Și apoi am alergat, am alergat, am alergat… și am pus-o-n ațe!”
Germania – Argentina 1-0, finala CM 1990
„Eram carne de tun, eram carne de tun pentru că eliminasem Italia. S-a auzit bine ce am spus în timpul imnului, nu? Fii de târfe! Am făcut-o intenționat, ca să audă toți! Nu puteam accepta că erau oameni care se bucurau la înfrângerile mele. Dar ce m-a enervat cel mai tare a fost că mi-au lovit țara și colegii”
Scandalul drogurilor
„Vreau să pun capăt acestei povești că Maradona a inventat drogurile în fotbalul argentinian”
Scandalul dopajului la CM 1994
„Și astăzi insist: mi-au tăiat picioarele”
La semnarea contractului cu Sevilla, în 1991
„Vă rog, care număr unu? Sunt al 10.000-lea fotbalist, așa să mă considerați!”
Retragerea, de la Boca Juniors
„Întoarcerea la Boca a fost ca și cum aș fi născut după o sarcină de 14 ani”
Maradona și Pelé, inamici
„Ca jucător, Pelé a fost cel mai bun, dar el nu a știut cum să folosească valoarea sa pentru a înălța fotbalul. Am fi putut face multe lucruri împreună, dar suntem prea diferiți. Ne-am înfruntat prea mult. Problema? Pelé era prea speriat când apărea eu, gândind că vin să iau ceva ce nu am vrut niciodată. Numărul unu, cel mai mare, lumea o spune și fiecare o simte”
Epilog la „Eu sunt Diego”, autobiografia lui Maradona
„Am făcut ce am putut și cred că nu a fost atât de rău pentru mine. Știu că nu pot schimba lumea, dar nu las pe nimeni să intre în lumea mea să o conducă, să mă controleze. Și nimeni nu mă va face să cred că greșelile pe care le-am făcut îmi vor schimba sentimentele. Sunt același, ca întotdeauna. Sunt eu, Maradona. Diego. ” (Cât de mare a fost Diego Maradona » Cariera uriașă în 20 de fraze celebre: „Am simțit că i-am furat portofelul unui englez după Malvine”.
„Fotbalul e un sport de echipă. Puține formații, fără o cultură a organizării și a tradiției avansate, pot sparge plafonul, prin contribuția unei individualități. Și, aproape niciodată, nu o pot face la cel mai înalt nivel.
Dar Maradona a reușit. Diego a luat pe cont propriu două formații, foarte bune, dar nu de top mondial, naționala Argentinei și pe Napoli. Pe prima a făcut-o campioană mondială, iar pe a doua campioana Italiei, într-o eră când acest lucru echivala cu a fi campioana mondială a cluburilor.
În atâtea feluri, el nu a fost un model de urmat, dincolo de gazon. Dar nici nu i-a păsat. Moartea lui separă, încă o dată, omul și opera. Lui i-a rămas durerea glorioasă, iar noi am cules bucuria pură, aproape insuportabil de trăit. Căci așa sunt, văzute și azi, driblingurile și golurile și pasele lui. Insuportabilul Diego, omul care a anulat fotbalul de echipă, transformându-l în esența jocului, pe care o știm din copilărie: unu la unu”. (Cătălin Tolontan „Insuportabilul Diego Maradona. Astăzi a murit fotbalistul care a adus jocului o bucurie de neîndurat pentru ochii noștri de microbiști”)
Gheorghe Hagi, supranumit și „Maradona din Carpați” scria pe pagina sa de facebook: „Simt o tristețe fără margini la moartea unui geniu”
