Doar 32,8% din populație din Moldova este conectată la un sistem public de canalizare, restul fiind sisteme proprii, care cel mai adesea nu corespund normelor sanitare. Rata joasă de acces la servicii publice de canalizare este cauzată de costuri înalte și investiții mai puține în această sferă. Deși în ultimii ani s-au făcut anumite investiții în sistemele de canalizare, acestea s-au dovedit a fi ineficiente din cauza refuzului populației de a se conecta la rețele publice, se menționează într-un raport elaborat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, transmite IPN.
Potrivit raportului, refuzul populației de a se conecta la sistemele publice de canalizare este determinat de factorul economic, costurile de conectare, de lacunele legislative, dar și de neînțelegerea adecvată de către populație a necesității unei gestionări corespunzătoare a apelor uzate. Decalajul uriaș între ponderea populației conectate la rețea publică de alimentare cu apă și ponderea populației care are efectiv acces la servicii publice de canalizare constituie un factor determinat al poluării mediului.
În cadrul evenimentului de lansare a raportului, Ion Beschieru, expert în guvernare locală și administrație publică, a punctat principalele constrângeri care provoacă un acces limitat la apă curată și sanitație adecvată. Printre acestea se regăsesc resursele financiare și umane limitate la nivelul autorității publice locale, fragmentarea sporită administrativ-teritorială și regionalizarea lentă a serviciilor/operatorilor în sector, lipsa unui mecanism de reglementare și supraveghere mai eficientă a operatorilor din zonele rurale.
În acest context au fost anunțate și recomandările pentru Guvern și societatea civilă care vin să amelioreze situația în domeniu, cum ar fi clarificarea competențelor și consolidarea cadrului instituțional la nivel național, extinderea reglementării ANRE și către operatorii din zonele rurale, integrarea perspectivii incluziunii în toate programele, intervențiile și planurile naționale cu privire la apă și sanitație. A fost recomandată și sporirea nivelului de conștientizare privind utilizarea rezonabilă a resurselor și protecția mediului, prin dezvoltarea de programe de formare, materiale și cursuri educaționale, activități și inițiative comunitare.
Veronica Briceag, șefa Cabinetului în cadrul Ministerului Mediului, a declarat că gestionarea eficientă a resurselor de apă este o prioritate la nivel de Guvern și a Ministerului Mediului. Deși în ultimii ani s-au făcut mari pași în acest domeniu, populația are nevoie de o implicare mai masivă pe acest aspect, există și nevoia de dezvoltare a unor politici publice. Ea a spus că, deși toată direcția ce ține de apă și canalizare a trecut la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Mediului face anumite ajustări și eforturi pentru ca toți cetățenii din Republica Moldova, atât în mediul rural, cât și cel urban, să aibă acces la apă de calitate.
În septembrie 2015, Republica Moldova s-a angajat să implementeze Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Până în anul 2030, Moldova, de rând cu alte 192 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite, urmează să-și mobilizeze eforturile pentru a elimina toate formele de sărăcie, pentru a combate inegalitățile, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă. Angajamentul Republicii Moldova pentru implementarea Agendei 2030 rezidă și din Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care stabilește viziunea pe termen lung și direcțiile de dezvoltare a țării, setând anul 2030 ca termen în care Moldova să obțină îmbunătățiri tangibile și durabile pe toate dimensiunile calității vieții omului, în corespundere cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 și aspirațiile europene stabilite în Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană.