Drumurile – niște fire de legătură
— Mai întâi să vorbim, desigur, despre drumuri, deoarece acest an decurge, putem spune, sub sloganul construcției și reparării lor.
— Voi începe cu proiectul grandios „Drumuri bune pentru Moldova», în cadrul căruia trebuie să reparăm 71 de kilometri de drumuri în zonă și să asimilăm 88 de milioane de lei până la 1 octombrie. Cred că în acest timp nu numai că vom face totul, dar vom lichida neajunsurile existente. De exemplu, în Mănoilești, unde drumul a fost făcut ceva mai îngust. Este necesar de amenajat acostamentele, ceea ce ar îmbunătăți situația. Dar e nevoie de identificat surse suplimentare pentru lucrările date.
— Spuneți așa de parcă ați cunoaște fiecare moviliță de pe drumuri.
— Desigur, le cunosc. Am încredere în colegii mei, dar prefer să cunosc personal situația. În ceea ce privește drumurile regionale, voi spune că lucrările se apropie de sfârșit. În Hristoforovca, unde sătenii se plângeau că e praf de la drumul în variantă albă, prin sat e așternut asfalt pe o distanță de 1 km, mai trebuie de pus stratul de uzură. Urmează să fie reparate câte 1 km de drum în Negurenii Vechi și Teșcureni, pe 21 august s-au încheiat lucrările în Stolniceni, la rând sunt satele Cioropcani, unde oamenii sunt foarte mulțumiți și au promis să aibă grijă de drum, și Sculeni (conversația a avut loc la 23 august – nota autorului). Iar locuitorii din Morenii Noi nu credeau că vor avea asfalt, acum trebuie să se facă acolo încă trei porțiuni de drum – spre școală, grădiniță și centrul medical. Da, asfaltate. Unii primari au renunțat la asfalt ca să facă mai multe drumuri în variantă albă, alții regretă că l-au ales. Un kilometru de drum a fost făcut în Ungheni pe strada Ștefan cel Mare. În Ungheni vor mai fi renovate trei sectoare de drum: pe străzile Ciprian Porumbescu, Grigore Ureche, Miron Costin.
— Nouă, muritorilor de rând, nu ne plac aceste tehnologii.
— Înțeleg când se vor-bește cu un anumit motiv și nu doar pentru a-și arăta nemulțumirea. Înțeleg când oamenii nu sunt mulțumiți de ceva concret, de exemplu, de drumul spre Cetireni. Suntem solidari cu cetățenii, or, proiectul este realizat de către Agenția de Dezvoltare Regională Centru, iar problema constă în iresponsabilitatea antreprenorului. Am sesizat organele abilitate, vom folosi și alte pârghii de influență pentru a redresa situația. Acum unii oameni sunt nemulțumiți că orașul este săpat, dar eu le spun: când vă aflați în zona magazinului „Slavena” din Ungheni, pe strada Vlad Țepeș, oare nu e plăcut să vedeți ordinea de acolo?
— Câte programe privind drumurile există în raion?
— Începând cu 1 ianuarie 2017, Fondul Rutier alocă surse pentru repararea drumurilor interne direct primăriilor în funcție de numărul populației, iar Consiliul Raional în acest an are 15 milioane de lei pentru repararea a 157 km, care ne sunt transmiși. Anul acesta activează programul pe care l-am menționat deja – „Drumuri bune pentru Moldova”, iar nouă, conform acestuia, ne este transferată cea mai mare sumă – 88 de milioane de lei. Probabil că am fost mai convingătoare decât ceilalți președinți de s-a întâmplat așa. În plus, unii primari au o bună practică, oamenii vin cu o inițiativă, primăria repartizează utilaje și materiale, iar oamenii lucrează. În Medeleni, comuna Petrești, au fost realizați în variantă albă 2 km de drum și 8 – nemijlocit în Petreștii, s-a dovedit că toate cele trei proiecte au ajutat.
— Puteți spune în care primării oamenii sunt mai activi?
— Și-au adus contribuția locuitorii din Petrești, totul e bine la Zagarancea, unde s-au făcut nu numai multe drumuri, dar și terenuri de sport, de joacă, teren de tenis. Nu sunt indiferenți cetățenii din Mănoilești, însă aici unii sunt foarte activi, iar alții doar critică. Îmi pare rău de primarul lor care a făcut atât de mult. Da, poate că ceva nu este în regulă, dar înainte de a striga „afară”, gândește-te ce ai făcut tu. Înțeleg totul, dar critica ar trebui să fie constructivă și nu neîntemeiată. De exemplu, uneori suntem criticați că nu cheltuim fondurile așa cum trebuie, contractăm credite, dar ei nu știu că noi încercăm să economisim, inclusiv la întreținerea aparatului, pentru a face mai multe investiții, a le ajuta primăriilor să realizeze proiectele următoare. În 2016, în aceste scopuri au fost cheltuite 13 mln., anul trecut – 15 mln., anul curent – 18 mln. Imaginați-vă că din 54 de mln. de lei am economisit pentru aparat 18 mln.
— Nu apare dorința de a abandona totul?
— Se întâmplă uneori. Dar îmi dau seama de angajamentele luate, responsabilitatea față de echipa care a crezut în mine. Mă gândesc la acele proiecte începute, care trebuie duse spre finalitate.
— Care sunt primăriile active?
— Voi numi Florițoaia Veche. Chiar dacă aici nu se realizează proiecte de amploare, toți sunt împreună. Deseori îi vizitez și văd cât de uniți sunt. Aici, ca nicăieri în altă parte, se desfășoară adunări de totalizare, se discută, se propune. Când administrația lucrează separat, iar oamenii stau într-o parte, nimic nu reușește. Mai greu, dar se stabilesc relații între Primăria orașului Cornești și cetățeni. Într-un oraș unde nu este nici apă, nici gaz, dar sunt case cu multe etaje. Mai înainte oamenii cereau să li se dea, acum însă ascultă, înțeleg că se implementează anumite proiecte mici, să luăm chiar aceleași sărbători. Acesta e meritul Verei Buga, oamenii au înțeles, probabil, că această femeie vrea să facă ceva, să schimbe, că ea lucrează. Și Costuleniul, și Cioropcaniul, și Buciumeniul, unde primarii reușesc să organizeze cetățenii la proiecte, în Condrătești, unde ei văd că primarul își poate sufleca mânecile și să lucreze, și la Teșcureni, unde primarului poate că nu-i ajung fonduri ca să facă tot ce e preconizat, însă el vorbește aproape cu fiecare, le dă un sfat dacă trebuie.
La rând e apeductul
— Acest an decurge sub semnul drumurilor, iar următorul poate fi dedicat apei?
— Este greu să spun ceva despre anul viitor. Urmează să aibă loc alegeri parlamentare, apoi alegerile locale. Dar dacă va fi efectuată reforma administrativ-teritorială, nu putem spune când vor avea loc acestea. Apa? Ceea ce s-a făcut, desigur, nu este suficient, doar numai aproximativ 40% din localități au apeducte centralizate. Acum, în cadrul proiectului GSU care prevede reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare din Ungheni și alocă 3,2 mln. euro, se elaborează proiectul tehnic. În conformitate cu acesta, se planifică extinderea rețelei raionale. La 13 septembrie, în sala de ședințe a Consiliului Raional se vor organiza dezbateri publice, vor fi publicate cifre interesante și ce urmează să fie extins. Noi spunem că drumurile sunt importante, dar în anii trecuți, când a fost secetă și nu era apă chiar și în fântâni, înțelegeai că această problemă este mai acută. Dar dacă pentru repararea drumurilor există Fondul Rutier, ar fi bine să avem un fond asemănător pentru apă. Ne punem speranța doar în Fondul Ecologic, dar acum avem 10 proiecte din contul lui – Cornova, Năpădeni, Hârcești, Sinești, Măgurele, Bogheni, orașul Cornești, Măcărești, Florițoaia Veche, Unțești, Alexeevca. Dar pentru punerea în aplicare a proiectelor cu sprijinul acestui fond, 15% din valoarea sa este contribuția comunității. De ce am luat acum un împrumut? Pentru a ajuta să fie achitată această contribuție. Cum să colectezi, de exemplu, suma necesară în Năpădeni, Măgurele, Cornova? Și dacă cetățenii nu-și aduc contribuția, fondul nu va acorda grantul. Preconizăm, de asemenea, să conectăm la „Apă-Canal” rețelele raionale de aprovizionare cu apă. Se au în vedere ramificațiile de la apeductul Zagarancea-Cornești (apeductul de grup Mănoilești și Pârlița-Bușila-Chirileni), ulterior și ramificația din regiunea orașului Cornești. Apeductul Ungheni-Pârlița e un alt proiect care s-a stopat din cauza problemelor legate de „trecerea” pe sub calea ferată, mai înainte conducerea acesteia a semnat condițiile tehnice, apoi ea s-a schimbat și ceva nu a mers, abia acum am reușit să ducem totul la bun sfârșit și să depunem proiectul la Fondul Ecologic.
Ne dorim ca și apeductul Zagarancea-Cornești – există un proiect tehnic – să fie conectat la apeductul din Ungheni. În Mănoilești, apeductul pentru 12 sate are stație de tratare a apei, dar nu se vor construi stații asemănătoare și la Pârlița sau Cornești. Acest lucru necesită nu numai mijloace, dar și specialiști, un laborator, de aceea s-a decis ca fondurile destinate în acest scop să fie utilizate pentru extinderea stației de tratare a apei de la Ungheni, astfel încât să poată aproviziona un număr mai mare de consumatori. Cred că acest lucru va reuși, pentru conectare trebuie să fie instalate conducte pe o distanță de 4 km. Și la construcția apeductului Pârlița-Chirileni-Bușila din mijloacele Fondului Ecologic sunt asimilate circa 5 milioane de lei, consumatorii din aceste sate, unde există deja apeduct, mai degrabă vor avea apă potabila din Prut pe seama extinderii statiei de tratare a apei din Ungheni decât a construirii acesteia la Pârlița. Acum, datorită acestui fond, se implementează proiectul de alimentare cu apă a orașului Cornești. Este depus la Fondul Ecologic proiectul de grup al localităților din regiunea Cornești, proiect de importanță majoră.
— Puteți spune când raionul va fi asigurat în întregime cu apă?
— Nu e greu de spus, dar totul depinde de finanțare. Sper că și la nivel național problema alimentării cu apă va trezi interes, ca și cea a drumurilor, atunci acest plan va fi pus în aplicare. Există documentație tehnică și dacă vom obține finanțare, va fi posibilă asigurarea raionului cu apă până în anul 2022. Un proiect la care lucrăm de câțiva ani este interconectarea rețelelor „ApăVital” Iași cu rețelele din regiunea Măcărești. Sperăm ca acest proiect să fie realizat în toamna curentă. Apropo, la Iași, al doilea an se prevăd în buget fonduri în aceste scopuri, dar problema este blocată din cauza documentației. Anul viitor ei intenționează să conecteze Sculeniul. Dacă se întâmplă acest lucru, atunci vor fi conectate satele Gherman, Blindești, Medeleni, Cioropcani. Buciumeniul se poate descurca cu apeductul său, apa la ei e bună, debitul e suficient. Se planifică construirea unei conducte de apă la Petrești din Semeni, unde apa este furnizată de „Apă-Canal” Ungheni. Însă oamenii trebuie să înțeleagă un lucru: pentru toate serviciile vor trebui să plătească. Conform standardelor europene, cerințele față de furnizorii de apă potabilă sunt destul de stricte, trebuie să aibă laboratoare și altele pentru a asigura o calitate înaltă. Acum politica este de așa natură că aprovizionarea cu apă trebuie să fie regională.
Apropo, despre orașul Ungheni
— Locuitorii municipiului și oaspeții văd schimbările care se produc prin modernizarea infrastructurii. Poate mai puțini orășeni cunosc, dar o parte din investițiile valorificate sunt contribuția Consiliului Raional, care a decis să susțină proiectele majore din oraș. În prezent ne ocupăm de intrarea în oraș din direcția Chișinăului. De asemenea prin hotărâre de Guvern ne-au fost transmise în gestiune drumurile pe străzile Ungureanu, Creangă, Crestiuc pe lângă întreprinderea „Lear Corporation”, strada Industrială. Anul trecut au fost reparate străzile Ungureanu și Creangă, anul acesta s-a făcut trotuarul spre „Lear Corporation”, sper că muncitorii din zonă sunt mulțumiți. În cadrul unui proiect comun România-Moldova am depus proiectul pentru reconstrucția totală a acestor porțiuni de drum. Sper să obținem finanțarea și să amenajăm acest drum de importanță majoră pentru zona industrială a orașului. La centrul multifuncțional din Berești Consiliul Raional a venit cu o contribuție de 2 mln. lei. Este un obiectiv socio-cultural foarte important pentru cartierul respectiv, sper ca cetățenii să aprecieze acest lucru. La fel am alocat fonduri (o contribuție de 300 de mii de lei) pentru canalizarea de apă de ploaie pe strada Decebal. Anul trecut s-a efectuat reparație la bibliotecă, unde acum e confortabil, în aceste scopuri din bugetul de stat s-au alocat 700 de mii de lei. În timpul apropiat vor începe lucrările în parcul de lângă bibliotecă – trotuarele, iluminatul, băncile – pentru acestea se prevăd 400 de mii. Vestitul sculptor Ion Zderciuc intenționează să doneze bustul lui Dimitrie Cantemir, iar noi vom construi postamentul pentru el.
Țin să menționez buna colaborare cu Primăria municipiului Ungheni, cu primarul Alexandru Ambros, ca, de fapt, și cu toate cele 33 de primării și primari din raion, or, unde este conlucrare, unde problemele sunt identificate și prioritizate, unde fiecare vine cu partea sa de contribuție la soluționare, lucrurile se schimbă spre bine.
Despre recoltă
— Locuitorii de pe Cula nu știu ce să facă cu merele – recolta din anul acesta e foarte bogată – unde să vândă prunele și perele?
— Este o problemă, la moment, specialiștii Direcției Agricultură sunt în căutare de soluții, dar există o problemă. Trebuie să învățăm a produce. Întotdeauna aduc drept exemplu locuitorii din Chirileni, Florițoaia Veche, Todirești, alte localități care s-au orientat și au construit sere, cultivă căpșune, pomușoare, goje. Trebuie să învățăm a cultiva producție cu valoare adăugată. Atunci când obții produse calitative, ele sunt solicitate. O soluție ar putea fi și asociațiile micilor producători, ceea ce se propunea mai înainte și cu care eram de acord. Ei produc în mod independent, iar pentru comercializare se asociază, decid cine se va ocupa doar de acest lucru, va căuta piață de desfacere. Pe cel care se ocupă de livrările de fructe nu-l interesează un chintal sau două și nu va pleca după ele pe Cula. Trebuie de utilizat maximal oportunitățile fondului de subvenții în agricultură, de identificat potențialii fermieri, care doresc să facă agricultură performantă și de a-i sprijini. Această sarcină am pus-o în fața colaboratorilor direcției, sper să avem și rezultate.
În încheiere
— Acestea sunt doar o parte din chestiunile asupra cărora lucrăm. Mai sunt problemele gazificării localităților, dezvoltării rețelelor de iluminat stradal, instituțiile sociale, calitatea serviciilor prestate populației și multe altele. Sper că o să discutăm pe parcurs și despre ele.
— De unde luați puteri pentru toate?
— Să nu aștepți cu nerăbdare când se va sfârși ziua de muncă, ci să lucrezi, uneori chiar și câte 12 ore. Celui care vrea să facă ceva, Dumnezeu îi dă puteri. Pe mine mă susține echipa care a crezut în capacitățile mele, familia, soțul mă înțelege dacă mă întorc acasă la ora 20, mă duce cu mașina dacă trebuie să plec la vreo activitate în zilele libere. Când ai idei și ai cu cine le realiza, atunci sunt și rezultate. Când faci ceva și îți reușește, înțelegi că nu trăiești degeaba. Când vrei ca în urma ta să rămână ceva, nu ții cont nici de timp, nici de toate celelalte.
