Neîncrederea care există între UE și Rusia reiese din problemele privind transparența procesului de comunicare pe seama vaccinului. Cu cât mai puțină transparență există din partea producătorului, în acest caz e vorba de producătorii ruși, cu atât mai multă neîncredere apare din partea potențialilor cumpărători. UE este obișnuită să funcționeze conform unor reguli transparente, prin urmare, dacă Rusia nu furnizează același volum suficient de informație, există suspiciuni că vaccinul este folosit pentru alte scopuri decât cele de a preveni răspândirea virusului. Declarații în acest sens au fost făcute de Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, la dezbaterea publică„„Coexistența”, „războiul” sau „diplomația” vaccinurilor în lume? Impactul asupra Moldovei”, organizate de Agenția de presă IPN.
Potrivit lui, din motivul neîncrederii față de vaccinul rusesc, acum agenția specializată a UE este în proces de verificare a eficacității acestui ser. În spatele acestei neîncrederi sunt mai multe motive legate și de înghețarea relațiilor la nivel internațional, și de dosarele politice unde există multă tensiune etc.
Dionis Cenușa mai spune că UE este o organizație internațională reprezentată de state naționale, iar în cazul în care Rusia merge pe după spatele UE și încearcă să comunice cu guvernele naționale pentru a-și promova vaccinul, asta trezește suspiciuni din partea Bruxelles-ului, dar și pentru că sursele media finanțate de Kremlin au furnizat informații distorsionate despre eforturile Bruxellesului de a stopa pandemia, despre alte vaccinuri etc.
Există și o intoleranță masivă a oficialilor europeni față de informația din partea oficialilor ruși care discreditează vaccinurile folosite de UE, inclusiv AstraZeneca. Chiar dacă UE este transparentă privind calitatea și efectele adverse ale vaccinului, presa pro-Kremlin le interpretează într-un mod neconstructiv, favorizând vaccinul rusesc, consideră expertul.
În altă ordine de idei, Dionis Cenușa crede că Federația Rusă calculează, în funcție de situația dintr-o anumită țară, când să ajungă vaccinul în acea țară, și nu e vorba doar de cantitatea vaccinurilor care este limitată. „În Armenia, aprobarea vaccinului Sputnik V a avut loc la începutul lunii februarie și abia ieri, în cadrul discuțiilor oficiale dintre premierul Armeniei și președintele Rusiei s-a vorbit despre livrarea vaccinului pe 8 aprilie. Sunt în jur de 2 luni. Cam aceeași distanță este și în Moldova. Dacă potrivit declarației anterioare a liderului PSRM, Igor Dodon, vaccinul urma să ajungă la Chișinău săptămâna asta, acum el spune că ar trebui să ajungă până la finele lunii mai. Pe lângă aspectele de producție și originea vaccinului, contează și relația dintre țara producător, în acest caz Federația Rusă și ecosistemul politic din țara care poate beneficia de vaccinul rusesc”, a spus expertul.
Dezbaterea publică „„Coexistența”, „războiul” sau „diplomația” vaccinurilor în lume? Impactul asupra Moldovei”, este ediția a 181-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurată de IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
