Există cel puțin trei scopuri ale organizatorilor crizei migranților de la forontiera statului Belarus și, cel puțin, trei scenarii de evoluție a situației. Opinia aparține lui Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, columnist principal al Agenției de presă IPN, și a fost formulată la dezbaterea publică „Criza migranților din Belarus: motive, pericole, soluții”, organizată de Agenția de presă IPN.
Potrivit politologului, guvernarea de la Minsk are nevoie să schimbe discursul societății de acasă, vizavi de care este agenda reală a țării. „În loc de a discuta despre faptul că regimul introduce mecanisme de represiune, sunt închiși reprezentanți ai opoziției, societății civile, jurnaliștii, sunt lichidate organizații non-guvernamentale, oamenii discută despre altceva, despre criza migranților, criza umanitară, care are loc la frontiera cu Uniunea Europeană și NATO. Acesta este, după mine, unul din scopurile urmărite de Alexandr Lukașenko.
„Al doilea scop este de a crea o imagine negativă Uniunii Europene și de a arăta care este contribuția acesteia la criză. Evident, în această tentativă de a demoniza UE, aceeași țintă este îndreptată și spre Polonia, Lituania și Letonia, de a discredita statele-membre ale Uniunii Europene, care sunt la frontieră cu Belarus”, a opinat Dionis Cenușa.
Al treilea scop ar fi, din punctul său de vedere, tentativa lui Lukașenko de a-și cumpăra importanță internațională sau regională, de a obține modalități, prin care el să poată spune că comunitatea internațională, în special UE, liderii europeni, îi recunosc legitimitatea, după falsificarea ultimilor alegeri prezidenția din Belarus. „Și eu cred că lui îi reușește să obțină acest lucru, pentru consumul intern. Deja a obținut ceva în acest sens – a avut două convorbiri telefonice cu Angela Merkel. Josep Borrell, șeful diplomației europene, a avut două discuții telefonice cu ministrul de externe al Belarus, și deja au început să discute cum să soluționeze o problemă, care a fost creată pe loc drept de către regimul lui Lukașenko”, a menționat Dionis Cenușa.
În opinia cercetătorului, există la moment trei scenarii. Primul este scenariul crizei umanitare, care implică inclusiv pierderi de vieți umane și acest lucru va forța UE să discute, indirect, prin intermediul organizațiilor internaționale, cu autoritățile din Belarus, pentru a oferi asistență umanitară migranților care se află la frontieră. „Din câte am înțeles eu din presă, o parte din migranți au fost transportați în niște clădiri din preajma frontierei, pentru a li se acorda acest ajutor. Regimul de la Minsk încearcă să demonstreze că oferă asistență umanitară și prin asta își recapătă încrederea în anumite segmente ale societății”, a spus politologul.
„Al doilea scenariu este al unui „acord” dintre Minsk și partea europeană, care ar presupune, inclusiv, o foaie de parcurs, în care s-ar ajunge la un numitor comun privind revenirea la recunoașterea acordului de readmisie, care este extrem de important pentru Uniunea Europeană, deoarece doar în baza unui asemenea document țara terță își asumă obligația de a lua înapoi persoanele care au nimerit în Uniunea Europeană. Dacă Belarus își asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea unui asemenea document, la care Minsk a renunțat cu câteva săptămâni în urmă, atunci UE va avea posibilitatea să gestioneze mai bine situația în domeniul migrației. Fără un asemenea acord, din păcate, eu văd o cutie a Pandorei, care va fi deschisă și mereu va veni cu surprize, în ceea ce privește fluxul de migranți”, spune Dionis Cenușa.
Potrivit lui, al treilea scenariu, cel mai negativ, îl constituie altercațiile de natură militară, care ar putea duce inclusiv la ciocniri dintre membrii statelor NATO și Belarus, care este membru al Tratatului Securității Colective. „Pe lângă asta, Belarus are acorduri cu Fedarația Rusă, care presupun participarea Federației Ruse la protecția frontierei cu Belarus”, a menționat cercetătorul de la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania.
Dezbaterea publică la tema: „Criza migranților din Belarus: motive, pericole, soluții” este ediția a 214-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației „Hanns Seidel”.