„Într-o democrație e perfect normal să existe pluralism de opinii și acest lucru trebuie să fie încurajat de guvernare”, a afirmat Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania. În cadrul dezbaterii publice la tema „Despre ce este, cum evoluează și ce șanse are noul dialog UE-Moldova?” politologul a declarat că criticile la adresa noii guvernări – nu numai din partea opoziției, dar și din partea susținătorilor sunt firești și ar urma să fie percepute în calitate de contribuție la formularea agendei de lucru.
„Criticile care se aduc actualei guvernări sunt legate de faptul că lucrurile nu sunt comunicate așa cum trebuie sau pentru că mișcările făcute nu corespund percepției din partea publicului. Societatea civilă înțelege foarte bine că spiritul Acordului de Asociere rezidă în statul de drept, buna guvernare și multe alte lucruri care asigură ca statul să se dezvolte în direcția democrației liberale pe care o dorește Uniunea Europeană și o dorim în Republica Moldova”. În condițiile unor astfel de aspirații, „evident că vor fi voci care nu susțin modul cum guvernarea recrutează oameni pentru anumite funcții publice. (Alții își pun întrebarea) cum analizează UE situația din Republica Moldova, având în vedere că unele reforme – aceeași Lege a procuraturii – nu a mers pe logică transparenței decizionale… Ajungem să ne întrebăm: este la curent UE cu ce se întâmplă la Chișinău? Dacă este, în ce mod aplică precondiția politică, extrem de importantă pentru acordarea asistenței macrofinanciare?”, a întrebat Dionis Cenușa.
Pe fundalul acestor întrebări, politologul admite apariția criticilor privitor la sustenabilitatea integrării europene de la Chișinău, „chiar dacă guvernarea și-a asumat în mod deschis, transparent integrarea europeană ca vector în care se va investi cel mai mult”.
Vorbind despre Agenda de asociere, politologul a observat că e pentru prima dată când agenda se întocmește nu pentru patru, ci pentru șase ani. Dar actuala guvernare, cu un mandat de 4 ani, „nu poate ști ce va fi după anul 2025. Înțeleg logica conectării agendei la cadrul bugetar al Uniunii Europene, dar vorba e despre un plan bilateral de acțiuni care poate fi setat doar pe patru ani. Chiar dacă Acordul de asociere prevede aspecte strategice, până la urmă Agenda de lucru este un document operațional. Noi nu putem ști care vor fi necesitățile curente ale țării în anul, spre exemplu, 2027”, a remarcat Dionis Cenușă.
Referindu-se la conținutul noilor relații cu Uniunea Europeană, politologul a relevat că domeniile trasate, în primul rând, de autoritățile de la Chișinău, coincid în totalitate cu prioritățile Uniunii Europene. „Ne referim la recuperarea economică în condițiile de pandemie prin ajutorarea întreprinderilor mici și mijlocii, care au avut de suferit cel mai mult de pe urma restricțiilor sanitare. Alt domeniu e reforma justiției, așteptată de societate și discutată de ani în șir de societatea civilă. Aceasta presupune o intervenție complexă și îndelungată, care va cere mulți bani, în primul rând, pentru evaluarea cadrelor… Se vorbește despre aplicarea modelului albanez, costisitor și îndelungat. Urmează de văzut ce mecanism, va propune partea moldovenească. Dar bani vor fi căutați, întâi și-ntâi, la Bruxelles, în exterior, deoarece bugetul Republicii Moldova nu-și poate permite acest lux”, a estimat Dionis Cenușa.
Expertul este mai optimist în ceea ce privește cooperarea în domeniul energetic, invocând sprijinul României în acest sens. „România este unul din cei mai puternici susținători ai integrării europene a Republicii Moldova, interconectările constituindu-se ca o „pernă de oxigen” în condițiile când presiunile deja se resimt. Energetica e legată atât de securitate, cât și de funcționarea economiei… Cât privește celelalte domenii de cooperare prioritară cu UE, doar le voi enumera: securitatea și amenințările hibride, digitalizarea, mediul înconjurător și economia „verde”, a conchis politologul.
Dezbaterea publică la tema „Despre ce este, cum evoluează și ce șanse are noul dialog UE-Moldova?”, a fost organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
