Pe 25 aprilie am marcat Ziua Mondială a Malariei, iar în 2025 genericul campaniei este „Malaria se termină cu noi: reinvestiți, revigorați, accelerați”. Mesajul reflectă necesitatea unei mobilizări urgente la nivel global și local pentru a preveni reintroducerea bolii și a reduce impactul ei devastator în regiunile afectate. În ultimii ani, progresul în combaterea malariei este amenințat de fenomene extreme precum schimbările climatice, conflictele, migrația și crizele umanitare, care afectează accesul la servicii medicale și sporesc riscul de transmitere în regiunile vulnerabile. Discutăm cu Alexandr Cornei, șeful Centrului de Sănătate Publică Ungheni, la acest subiect ca să aflăm dacă Republica Moldova este supusă riscului, ce simptome ne arată că am suferi de malarie, dacă sunt vaccinuri și ce măsuri putem lua ca să evităm o posibilă infectare.
— Domnule Cornei, în fiecare an, pe 25 aprilie marcăm Ziua Mondială a Malariei. De ce este importantă această zi, mai ales pentru o țară ca Moldova, declarată liberă de malarie?
— Este importantă pentru că ne reamintește că, deși am eliminat transmiterea locală a malariei, nu suntem complet în afara pericolului. Avem cazuri de malarie de import în fiecare an. În 2024, au fost înregistrate în țara noastră 5 cazuri la persoane care s-au întors din zone endemice. Atât timp cât vectorul, adică țânțarul Anopheles, este prezent în țara noastră, există riscul reintroducerii malariei. Ziua Mondială a Malariei este un apel la vigilență și acțiune.
— Care sunt principalele simptome ale malariei și ce ar trebui să facă o persoană care le recunoaște?
— Primele simptome pot fi înșelător de blânde – febră, frisoane, dureri de cap. Ele pot apărea între 10 și 15 zile după mușcătura unui țânțar infectat. Dacă nu se intervine la timp, pot apărea complicații severe: anemie gravă, confuzie, convulsii, dificultăți de respirație sau chiar comă. Oricine se întoarce dintr-o zonă endemică și are simptome trebuie să se adreseze imediat medicului. Tratamentul precoce salvează vieți.
— Ce măsuri de prevenire ar trebui să ia moldovenii care călătoresc în zone cu risc?
— În primul rând, să se informeze înainte de plecare. Recomandăm consultarea unui medic epidemiolog care poate prescrie chimioprofilaxie – medicamente preventive. În al doilea rând, să evite mușcăturile de țânțari: să folosească plase de pat impregnate, spray-uri sau loțiuni repelente (Nota red.: Conform Dex: repelent – substanță care prin calitățile sale organoleptice (gust, miros) îndepărtează rozătoarele, insectele etc.), să poarte haine cu mânecă lungă și pantaloni lungi, mai ales seara. Sunt măsuri simple, dar extrem de eficiente.
— Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a aprobat recent un al doilea vaccin împotriva malariei. Ce înseamnă acest lucru în lupta globală?
— Este o veste extraordinară. Vaccinul R21/Matrix-M vine să întărească eforturile deja existente. Deocamdată este utilizat în Africa, unde malaria provoacă cele mai multe decese, mai ales în rândul copiilor. În viitor, dacă va fi necesar, Moldova ar putea analiza introducerea lui în cazuri de risc sporit. Este însă important de înțeles că vaccinul este doar o componentă a luptei – trebuie combinat cu alte măsuri, cum ar fi controlul vectorilor și educația sanitară.
— Ce mesaj aveți pentru cetățenii din raionul Ungheni?
— Să nu ignorăm malaria doar pentru că nu mai avem cazuri locale. Să fim atenți când călătorim, să ne informăm, să ne protejăm. Și mai ales, să nu uităm: malaria se termină cu noi – cu vigilența, informarea și responsabilitatea noastră comună.
