Problema contracarării dezinformării și combaterea știrilor false a fost abordată recent în cadrul unei discuții publice online cu un grup de jurnaliști și reprezentanți ai societății civile din țară. Moderatoarea activității, Oxana Isac de la Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, s-a referit la întrebarea cu privire la măsurile guvernamentale întreprinse vizavi de contracarare a mesajelor false pe subiecte publice și, în special, a celor mesaje de dezinformare din campania electorală. Atât jurnaliștii, cât și cei din societatea civilă, au venit cu opinii la subiectul dat, afirmând că a dezminți știrile false nu este un lucru atât de ușor de realizat.
„Chiar dacă se face acest lucru, știrile false deseori sunt luate în mare parte drept adevăr de către societate, iar atunci când vrei să spui adevărul, deja terenul este prelucrat, căci știrile false sunt promovate cu o mai mare rapiditate în societate”, a menționat Mihai Cucereanu, Centrul „Contact”, Cahul.
„În anul 2023 s-a creat Centrul Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – Patriot, dar după cum știm ca o structură să funcționeze este necesar de 3-5 ani. Mai întâi ca oamenii să cunoască ce înseamnă această instituție. Chiar dacă în anul 2024 s-a lucrat puțin mai bine în vederea contracarării știrilor false, aceasta nu este îndeajuns. Ar fi fost de dorit ca întâlnirile cu cetățenii să fie mai frecvente, deoarece informația falsă ajunge mai repede și se promovează cu mare rapiditate în societate”, a specificat jurnalistul Dumitru Pelin.
În cadrul discuțiilor s-a menționat că, chiar dacă pentru a combate dezinformarea au fost implementate un șir de proiecte cu finanțare externă, inițiate un șir de campanii de sensibilizare a cetățenilor pentru a distinge sursele veridice de cele false, instituțiile media, cele guvernamentale și neguvernamentale nu peste tot au reușit să ajungă la conștiința nostalgicilor. „Eu care sunt din zona de Nord a țării, municipiul Bălți, vreau să afirm că lupta cu dezinformarea a fost pierdută, căci aici pentru referendum au votat doar 26%. Federația Rusă a investit foarte mult, în special pe tehnicile tradiționale de manipulare și propagandă. Rusia a apăsat pe punctele nevralgice ale societății noastre, venind cu niște soluții iluzorii. Ultimul an ne-a arătat unde trebuie să aplicăm forța de luptă cu propaganda și dezinformarea, să revenim la metodele corecte și adevărate, căci aceasta a arătat-o alegerile din România, dar și alegerile de la noi”, a exemplificat jurnalistul Dumitru Pelin din Bălți. În continuare acesta a ținut să afirme: ,,Coruperea este acolo unde este sărăcie și dacă vine, să admitem, Șor cu 3000 de lei pentru cei cu o pensie de 1500 de lei și cu un mesaj electoral manipulator, el mai mult câștigă. De aceea este necesară comunicarea cu cetățenii, dar nu o dată la 4 ani, pe când Șor este mereu prezent către aceste pături ușor de manipulat. Noi trebuie să avem consecutivitate în acțiuni, căci atâta timp cât justiția nu-i pune la respect pe cei certați cu legea, rezultate nu vom avea”.
„În calitatea noastră de instituții media, credem că pe viitor va trebui să fim mult mai implicați în această luptă cu dezinformarea, căci manipularea, dezinformarea și coruperea are priză în mare parte în rândul persoanelor de vârstă înaintată și a celor din păturile vulnerabile. Acest lucru, de fapt are loc din cauza că organele de stat nu reușesc să monitorizeze banii și legalitatea lor în procesul de corupere electorală și să oprească acest fenomen”, a specificat Ionuț Deleu.
Participanții au mai menționat care sunt acele carențe ce țin de dezinformare, lucruri care urmează a fi întreprinse pe viitor din partea tuturor actorilor sociali pentru a face ca adevărul, dar nu minciuna să triumfe.
„Dezinformarea are loc și din lipsa educației media, căci mulți oameni nu cunosc metodele de identificare a știrilor false sau nu știu cum să evalueze sursele de informație. O altă cauză ar fi lipsa verificării faptelor și excesul de informație”, a punctat Tatiana Pintilei, jurnalistă, orașul Nisporeni.
În discuție au mai fost puse și subiectele cu referire la măsurile pe care trebuie să le întreprindă Guvernul pentru a preveni dezinformarea, care sunt prognozele pentru anul viitor ce țin de dezinformare, care pot fi mecanismele de aplicare a pedepselor pentru cei ce promovează falsurile cum și de către cine se monitorizează spațiul informațional și ce platforme se luptă cu falsurile.
