Deși au crescut oarecum în ultimii ani, salariile, cel puțin cele declarate, sunt în continuare foarte mici și rămân la miezul multor probleme. Din cauza veniturilor foarte mici și a creșterii intensității muncii, angajații se simt nedreptățiți în relația cu angajatorii și guvernul, iar încrederea în faptul că lucrurile se pot schimba semnificativ în bine este foarte scăzută. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu cu privire la situația salariaților din Republica Moldova. Autorii cercetării opiniază că executivul ar trebui să stimuleze creșterile salariale prin creșterea mult mai rapidă a salariului minim, prin creșterea salariilor în sectorul bugetar și prin eforturi mult mai eficiente pentru legalizarea veniturilor salariale, transmite IPN.
Studiul, care a fost prezentat marți, 25 februarie, a fost realizat de către Fundația Friedrich Ebert (FES) în parteneriat cu Syndex România. Ana Mihailov, coordonatoare program în cadrul FES, a menționat că studiul prezintă o imagine de ansamblu. „Cu referire la dezvoltarea economică, în ultimii câțiva ani, auzim tot mai des sintagme de genul: îîmbunătățirea mediului de afaceri și al climatului investițional, atragerea investițiilor directe sau străine, facilități fiscale. Și aceștia sunt, incontestabil, niște factori importanți pentru dezvoltarea economică, dar totodată, auzim foarte puțin despre un alt factor important, cum e munca și productivitatea muncii”, a spus Ana Mihailov.
Unul dintre autorii studiului, Marcel Spătari, a declarat că, în concepția angajaților, salariile sunt foarte mici. „Ponderea remunerării în Produsul Intern Brut în Republica Moldova este una dintre cele mai joase din Europa – 30%”. „Ideea studiului este că există potențial de creșteri salariale importante și statul, adică Guvernul și sindicatele, trebuie să fie mai pro-active în acest sens. Statul – prin ridicarea salariului minim, care astăzi, din păcate, este un instrument ineficient, iar sindicatele – prin negocieri colective mai efective și prin dezvoltarea negocierilor la nivel de întreprinderi. În acest moment se negociază mai mult la nivel de sector, dar la nivel de întreprinderi negocierile sunt într-o criză structurală”, a notat Marcel Spătari.
Potrivit lui, aceste circumstanțe alimentează dorința oamenilor de a pleca în țară, iar migrația continuă să fie o problemă majoră. În ceea ce ține de tensionarea pieței muncii, autorul menționează că aceasta este o problemă generală. „Am observat dezvoltarea navetismului de muncă, adică persoane care deplasează cu navete organizate către noile fabrici care s-au deschis, de exemplu în zonele economice libere. Acest fapt afectează industriile tradiționale. Angajatorii, să zicem din Rezina, din industria tradițională au probleme, pentru că salariații din satele din zonă se deplasează la Orhei în fiecare dimineață pentru a lucra în întreprinderile deschise recent. Și este din ce în ce mai greu să găsești orice fel de salariați, nu doar cadre calificate”, a notat Marcel Spătari.
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, spune că este o situație bine știută. Chiar dacă salariile s-au majorat în ultimii trei-patru ani cu circa 10%, totuși salariul minim și cel mediu pe țară este cel mai mic din Europa. „Este necesar să schimbăm situația cu privire la salariul mediu, salariul minim, pentru că salariul minim este de circa 50 de euro pe țară – o mie de lei, care nu a fost modificat din 1 octombrie 2014”, a precizat Sergiu Sainciuc. Potrivit lui, sindicaliștii insistă pe stabilirea salariului minim pe țară în mărime de cel puțin 50-60% din salariul mediu pe țară.
