Atunci când Valentina Grosu a fost aleasă primară a comunei Mănoilești, m-am bucurat pentru ea – femeile puternice, cu voință, inteligente cum e ea trebuie să aibă o carieră de succes, cu atât mai mult cu cât a lucrat secretar al consiliului local, cunoștea foarte bine munca și toate problemele sătenilor. Astăzi vorbim cu ea.
— Mănoileștiul e satul dvs. natal?
— M-am născut în acest sat, aici mi-am petrecut copilăria, aici m-am căsătorit cu un băiat din Vulpești. Aici trăiesc cei patru frați ai mei, aici s-au însurat, unul dintre frați e director al gimnaziului din localitate, ceilalți lucrează în străinătate, vin cu regularitate acasă. Mama Lidia, care cu ceva mai mult de o lună în urmă și-a sărbătorit jubileul, e foarte bucuroasă că noi suntem aproape, la sărbători ne adunăm împreună. Suntem bucuroși că mama e cu noi, că este sănătoasă.
— Vă dă forțe faptul că mama și frații sunt alături?
— Nu poate să nu dea. Eu știu la cine să merg atunci când apar probleme, cu cine să vorbesc când mă doare sufletul, când nu știu ce să fac. Întotdeauna are cine să mă asculte, să mă consoleze, să-mi sugereze ceva. Foarte mult m-au susținut și mă susțin frații. În ciuda faptului că eu sunt cea mai mare, ei mă ocrotesc de parcă aș fi mai mică, au grijă de mine. E minunat când ai alături oameni apropiați care întotdeauna te înțeleg, te însuflețesc.
— Povestiți-ne despre copiii dvs.
— Am un fiu și o fiică. Fiul cu familia sa lucrează peste hotare, are doi copii. Fiica a absolvit Academia de Studii Economice și lucrează contabilă-șefă la Chișinău, așteptăm să ne bucure cu un nepot. Сopiii întotdeauna m-au susținut. Păcat că de 16 ani tatăl lor nu este în viață, eu am trăit de dragul copiilor.
— Și când să mai trăiți pentru sine?
— Probabil, când voi îmbătrâni, iar acum nu am timp să trăiesc pentru sine. Tot timpul am fost cu copiii, întotdeauna la locul de muncă. Am absolvit facultatea de matematică și cibernetică, am lucrat în școală, iar în anul 2001 am participat la concursul pentru funcția de secretar al consiliului local și am devenit secretar, ce-i drept, lucram și la școală, deja de doi ani sunt primar. Știam ce mă așteaptă, cunoșteam toate problemele, doream careva modificări în satul natal, în comună.
— Pentru matematică și cibernetică, cred, se cere capacitatea de a gândi ca un bărbat.
— Cred că acest lucru îmi ajută să judec și să gândesc logic, e util și faptul că știu matematica. Nu este rău că sunt pedagog – aceasta îmi ajută să găsesc limbaj comun cu toți.
— Devenind primar, ce ați descoperit pentru sine?
— Înainte credeam că munca de primar se desfășoară mai mult în birou și atunci când primarul nu era în birou, nu știam unde plecase. Acum am înțeles că munca de primar e în teritoriu, trebuie să cunoști nu numai problemele comunei, dar și cu ce trăiesc oamenii, cine are probleme în familie, să vorbești cu soțul, cu soția, să clarifici ce-i cu copiii. Primarul nu poate rezolva totul, de exemplu, în ce privește lipsa locurilor de muncă, salariile și pensiile mici și în acest caz este important să asculți. Ne ducem la persoanele în vârstă, în mod tradițional, sărbătorim ziua lor, le înmânăm diplome pentru contribuție la dezvoltarea satului.
— În viața dvs. există numai munca sau aveți ceva și pentru suflet?
— Ca femeie, mă străduiesc să arăt bine, să am grijă de mine, așa că găsesc timp, primarul e o persoană publică și trebuie să arate bine. El nu poate în prezența oamenilor să fie supărat, să le transmită această energie negativă altora. Prin urmare, omul nu trebuie să vadă că ai probleme personale, poate el are cu mult mai multe probleme.
— Care e cea mai mare problemă în sat?
— În primărie sunt multe probleme, cu atât mai mult cu cât e compusă din patru sate, iar transport nu există. Dar cea mai mare problemă care trebuie soluționată e drumul de la traseu spre sat. Trebuie să finalizăm conectarea gospodăriilor sătenilor la apeduct. Pentru instalarea lui în sat oamenii au dat câte 500 de lei. Ne confruntăm cu lipsa locurilor de muncă, noroc că avem agenți economici și suntem situați în apropiere de Ungheni.
— Tinerii pleacă temporar?
— Temporar pleacă în Rusia. Satul, în comparație cu altele, se dezvoltă, natalitatea e bună, există spor natural. Avem un gimnaziu foarte bun, aici s-au implementat mai multe proiecte, iar acum se pune în aplicare, datorită Japoniei, un proiect de integrare a copiilor cu nevoi speciale. Avem o grădiniță frumoasă, trebuie doar să facem acoperișul.
— În pofida dificultăților, veți candida la un nou mandat?
— E o întrebare grea. Doresc din tot sufletul un singur lucru – ca satele noastre să fie frumoase și amenajate.
