În perioada aprilie-iulie 2024 în Republica Moldova se va desfășura recensământul populației și locuințelor, care reprezintă un moment crucial pentru înțelegerea și planificarea necesităților și resurselor populației din țara noastră. Am discutat cu șeful Direcției Statistică Ungheni pentru a afla mai multe despre acest proces, obiectivele sale și noutățile acestuia.
— Dle Mutu, pentru început spuneți-ne ce înseamnă recensământul populației și locuințelor, ce rol are pentru un stat?
— Recensământul populației și al locuințelor este un proces oficial de colectare a datelor demografice și socio-economice despre locuitorii unei țări, precum și despre locuințele în care aceștia trăiesc. Acest proces are ca obiectiv principal furnizarea unei imagini precise și actualizate a populației, structurii demografice, a locuințelor și a altor caracteristici relevante pentru planificarea și dezvoltarea social-economică. Acest proces se desfășoară la intervale regulate de timp, de obicei la fiecare 10 ani, dar acest interval poate varia în funcție de țară și de nevoile specifice ale autorităților. Procesul de recensământ implică planificare, colectare, procesare, analiză și difuzare a datelor, iar rezultatele obținute sunt publicate și utilizate în diverse scopuri timp de mulți ani după finalizarea lui. Recensămintele populației și al locuințelor au o importanță majoră pentru guvernele naționale, autoritățile locale, cercetători, planificatori urbani și alți factori de decizie. Aceste date furnizează informații esențiale pentru elaborarea și implementarea politicilor publice în domenii precum educația, sănătatea, locuințele, transportul, protecția socială, economia etc. De asemenea, recensămintele oferă o bază solidă pentru estimarea populației și a altor indicatori demografici și socio-economici, precum și pentru analiza tendințelor și schimbărilor în cadrul unei societăți.
— Care sunt pașii sau etapele principale în desfășurarea unui recensământ?
— Recensământul este coordonat de către autoritățile naționale, iar procesul este supervizat de către Biroul Național de Statistică din Republica Moldova. Pentru a asigura acoperirea completă a populației, sunt utilizate diverse metode de colectare a datelor, inclusiv interviuri directe, formulare online și alte instrumente tehnologice. Desfășurarea unui recensământ implică mai multe etape și pași, iar aceștia pot varia în funcție de specificul fiecărui recensământ și de țara în care este organizat. Cu toate acestea, există câteva etape principale comune în procesul de recensământ. Prima etapă este planificarea și pregătirea: Această etapă implică elaborarea unui plan detaliat pentru recensământ, inclusiv stabilirea obiectivelor, a metodelor de colectare a datelor, a resurselor necesare și a calendarului de implementare. De asemenea, se pregătesc instrumentele și materialele necesare pentru colectarea datelor, precum formularele de recensământ, echipamentele tehnologice etc. și ea deja a fost finalizată. Apoi, s-a desfășurat recensământul de probă în 2023 în câteva localități din Moldova, unde s-a considerat că vor fi probleme în desfășurarea acestui proces (Comrat, Taraclia, unde trăiesc etnici bulgari și găguzi, Soroca cu cea mai mare comunitate de romi, Chișinău și Bălți cu cea mai mare densitate a populației, o localitate la hotar cu Transnistria și anume Varnița, și un sat cu un număr de locuitori mare – Butuceni). A doua este recrutarea și pregătirea personalului: Organizatorii recensământului recrutează și instruiesc personalul care va fi implicat în procesul de colectare a datelor, cum ar fi recenzorii, supervizorii de teren, operatorii de date etc. Personalul trebuie să fie bine instruit în privința metodologiilor de recensământ, a tehnicilor de interviu, a confidențialității datelor etc. La nivel local am apelat la ajutorul autorităților locale. Sensibilizarea și informarea publicului: Este important ca publicul să fie informat cu privire la importanța recensământului și să fie informat cu privire la modul în care vor fi colectate datele, scopul recensământului și drepturile lor în ceea ce privește confidențialitatea datelor personale. Colectarea datelor: Acesta este momentul în care se desfășoară colectarea efectivă a datelor despre populație și locuințe. Aceasta poate implica interviuri personale, completarea formularelor de recensământ online sau alte metode de colectare a datelor. Procesarea și analiza datelor: După ce datele sunt colectate, acestea sunt procesate și analizate pentru a genera rezultatele finale ale recensământului. Această etapă implică verificarea și corectarea erorilor, codificarea și clasificarea datelor și elaborarea rapoartelor și analizelor statistice. Publicarea rezultatelor: Rezultatele finale ale recensământului sunt publicate și puse la dispoziția publicului, autorităților guvernamentale și altor organizații interesate. Aceste rezultate sunt folosite pentru planificarea și dezvoltarea diferitelor politici și programe în diverse domenii, precum educația, sănătatea, infrastructura etc. Evaluare și raportare: Organizatorii recensământului evaluează procesul și rezultatele recensământului și elaborează rapoarte despre acesta.
— Dacă ne referim la recenzori, ce calități trebuie să aibă?
— Persoana care va merge să colecteze aceste informații trebuie să fie una trebuie să fie de încredere și să respecte standardele de confidențialitate și etică în manipularea datelor, să fie capabil să comunice clar și eficient cu persoanele intervievate, să explice scopul recensământului și să obțină informațiile necesare într-un mod amabil și profesionist, să fie capabil să se pună în locul persoanelor intervievate și să manifeste empatie față de diversele lor situații și nevoi, să fie răbdător, pentru că unele persoane intervievate pot fi reticente sau pot avea dificultăți în exprimare. Un recenzor trebuie să fie răbdător și să încerce să obțină informațiile necesare fără a presa sau a intimida, să cunoască cum să lucreze cu tehnica din dotare, să fie atent la fiecare detaliu al procesului de colectare a datelor, pentru a asigura acuratețea și completitudinea informațiilor obținute, să fie capabil să se adapteze la diferite situații și să găsească soluții în timp real pentru eventualele probleme sau dificultăți întâmpinate în teren, să cunoască comunitatea în care operează, inclusiv despre caracteristicile demografice, sociale și economice ale acesteia.
— Care sunt noutățile acestui recensământ față de cele anterioare?
— Cea mai mare noutate e că se va desfășura pe suport electronic. Se vor folosi tablete, informațiile vor fi introduse într-un sistem iar acestea vor fi criptate. Va fi mai ușor de procesat informațiile. Datele vor fi agregate nu doar pe localitate, dar și pe mai multe sectoare din localitate. Datele colectate în cadrul recensământului pot include informații referitoare la numărul total de locuitori, distribuția lor pe categorii de vârstă și gen, nivelul de educație, ocupația, apartenența etnică, religia, starea civilă, precum și caracteristicile locuințelor, cum ar fi tipul construcției, numărul de camere, facilitățile sanitare, accesul la servicii publice etc.
— Ați afirmat că persoana care va colecta informațiile trebuie să fie una de cunoscută de oameni și să prezinte încredere. De ce mulți privesc cu scepticism acest proces?
— E bună întrebarea și sunt mai mulți factori. Unul dintre acestea este că unii oameni se tem că informațiile ar putea fi utilizate în mod necorespunzător sau ar putea fi accesate de persoane neautorizate. Această preocupare este adesea legată de temeri legate de protecția datelor personale. În anumite contexte, oamenii pot avea o încredere redusă în guvern sau în autoritățile locale, ceea ce îi determină să fie sceptici cu privire la modul în care datele colectate în cadrul recensământului vor fi utilizate sau gestionate. Alții se tem că unele informații ar putea avea urmări negative asupra lor sau a familiilor lor, cum ar fi impactul asupra eligibilității pentru anumite beneficii sau servicii. Oamenii pot considera că recensământul nu are un scop clar sau că datele colectate nu sunt utilizate în mod corespunzător pentru a aborda problemele reale ale comunității. Uneori, dificultățile în comunicarea informațiilor despre recensământ sau în gestionarea procesului în sine pot duce la confuzie sau la neîncredere în ceea ce privește întregul proces. Noi nu avem aceste scopuri. Noi vom prezenta informații agregate și nu individuale. Recensământul e despre situația la zi a unui stat și este esențial pentru înțelegerea și abordarea nevoilor și problemelor populației. Trebuie să vedem unde avem de lucrat. De aceea, rugămintea mea e ca oamenii să fie cât mai cooperanți, să răspundă la întrebările recenzorilor.
— Persoanele care au viză de reședință într-o localitate, dar locuiesc în altă parte. Cum trebuie să procedeze?
— În timpul recensământului, persoana ar trebui să fie recenzată în localitatea în care își petrece majoritatea timpului și unde locuiește efectiv. Chiar dacă are o viză de reședință în altă localitate, este important să fie înregistrată acolo unde își are locuința obișnuită și trăiește în mod regulat. Este esențial ca datele să reflecte cât mai precis situația locativă și demografică a fiecărei persoane, astfel încât informațiile colectate să ofere o imagine fidelă a populației și a locuințelor din respectiva localitate. Prin urmare, persoana ar trebui să coopereze cu recenzorul și să furnizeze informații corecte despre locul său de reședință actuală.
— Cum vor putea fi implicați în recensământ persoanele aflate peste hotare?
— Foarte bună întrebare. Avem anumite instrumente pentru a colecta informațiile și despre ei. Dar vom putea afla informații și de la rudele rămase aici, pentru că la recensământ poate să răspundă o singură persoană / membru din familie. Nu e nevoie ca fiecare membru să răspundă. Tot un suport în colectarea informațiilor despre cei plecați peste hotare ne vor oferi datele administrative (Date demografice personale: nume, vârstă, sex, stare civilă, etnie, religie etc. Date legate de educație: nivel de educație, calificare, școală sau instituție la care frecventează sau a absolvit, etc. Date de locuire: statutul de locuire (proprietate, închiriere, alte aranjamente de locuire), numărul de persoane care locuiesc într-o locuință, tipul de locuință (casa, apartament, alt tip de locuință), etc. Informații socio-economice: ocuparea forței de muncă, venituri, ocupație, sectorul de activitate etc. Date despre migrație și mobilitate: locul nașterii, locul de reședință anterior, durata șederii în locul actual de reședință etc.)
— Care este perioada de colectare a informațiilor?
— Perioada de colectare a informațiilor este 8 aprilie – 7 iulie. Luna iulie a fost rezervată pentru colectarea informațiilor omise, noi sperăm să nu fie așa.
Pentru orice informații adiționale legate de Recensământul populației și locuințelor puteți să sunați la: Direcția Statistică Ungheni (023623100, 069492918) sau la Linia Verde 080080024.
Nota redacției: Primul recensământ modern din lume a avut loc în anul 1790 în Statele Unite ale Americii. Acesta a fost efectuat conform prevederilor din Constituția SUA, care stabilea că un recensământ al populației trebuie să fie realizat la fiecare 10 ani pentru a determina reprezentarea în Congres și alocarea fondurilor federale către statele individuale. Recensământul din 1790 a fost conceput pentru a evalua populația și resursele din cele 13 state originale ale Uniunii, precum și din teritoriile aflate sub controlul SUA.
