După trei ani de procese, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a emis o hotărâre irevocabilă prin care se constată că Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni, a încălcat regimul juridic al conflictului de interese atunci când acesta a cumpărat, pentru Primărie, rechizite de birou de la firma soţiei sale. După decizia CSJ, contractele şi alte acte încheiate în conflict de interese ar putea fi lovite de nulitate.
Decizia CSJ a fost luată la 10 martie curent. Magistraţii au lăsat în vigoare hotărârea Curţii de Apel Chişinău, prin care Alexandru Ambros a fost găsit vinovat de încălcarea regimului juridic al conflictului de interese.
Toate facturile fiscale şi dispoziţiile de plată au fost semnate de primar
Cazul a fost descoperit de Moldova Curată. În investigaţia Soţia primarului din Ungheni, „abonată” la banii Primăriei” au fost prezentate contractele încheiate în anii 2009-2012 de către Primărie şi firma „Aledex-Info”, care a câştigat opt concursuri publice de achiziţionare a rechizitelor de birou. Această firmă aparţine soţiei lui Alexandru Ambros, iar contractele aveau o valoare totală de peste 690 de mii de lei.
Comisia Naţională de Integritate (CNI) a examinat cazul şi a stabilit că acele contracte de achiziţii nu au fost semnate de Alexandru Ambros în calitate de primar, dar de viceprimarul de atunci Cristofor Codreanu. Totuşi membrii CNI au stabilit că toate facturile fiscale şi dispoziţiile de plată prin care s-a efectuat transferurile mijloacelor financiare de la Primăria oraşului Ungheni către SRL „Aledex-Info” au fost semnate de către Ambros şi administratorul acestei firme Alexandru Hlistun.
Cu aceste argumente membri CNI au decis că edilul a încălcat regimul juridic al conflictului de interese când a cumpărat pentru primărie rechizite de birou de la firma soţiei. Decizia CNI nu a fost acceptată de primar, aşa că a atacat-o în instanţa de judecată. Magistraţii de la Judecătoria Râşcani din municipiul Chişinău au anulat actul emis CNI, dându-i câştig de cauză primarului.
CNI însă a atacat decizia primei instanţe, argumentând că interesele personale ale primarului au prevalat în acest caz. După câteva luni de procese, CA Chişinău a anulat decizia primei instanţe, menţinând astfel actul CNI prin care edilul de Ungheni era suspectat de admiterea conflictului de interese.
Recursul declarat inadmisibil
Magistraţii de la instanţa de apel au emis o nouă hotărâre de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. La adoptarea soluţiei, instanţa de apel a invocat că „primarul trebuia să se conducă de interesul public, conform art. 5 al Legii nr. 16 din 15 februarie 2008 (slujirea interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate)”.
Edilul însă a contestat şi această decizie. Avocatul lui Ambros, Vladislav Roşca, a motivat în recurs că „instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material”.
Apărătorul a mai argumentat că la semnarea dispoziţiei de plată de către edilul din Ungheni nu ar fi fost admis nici un conflict de interese. Judecătorii de la CSJ însă au respins argumentele şi au declarat inadmisibil recursul depus, decizia fiind irevocabilă.
Astfel, după hotărârea CSJ, a rămas în vigoare actul emis de CNI în anul 2014. După această decizie definitivă, atât Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), succesoarea CNI, cât şi orice parte interesată poate solicita în instanţa de judecată ca actele semnate în conflict de interese să fie declarate nule.
Svetlana Cotorobai, jurista ANI, a declarat pentru Moldova Curată că instituţia încă nu a solicitat în instanţă anularea actelor semnate de Primăria Ungheni şi firma „Aledex-Info”.
Experta CAPC: „Cazul trebuie finalizat”
În opinia Marianei Kalughin, expertă anticorupţie de la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), ANI nu trebuie să se oprească aici cu acest dosar. „ANI trebuie să meargă în instanţă şi să solicite ca actele semnate în conflict de interese să fie declarate nule. Cazul trebuie finalizat”, este de părere experta.
Menţionăm că prevederea referitoare la anularea actelor juridice semnate în conflict de interese se conţine şi în noua lege privind Autoritatea Naţională de Integritate (ANI). Astfel legea prevede că „din moment ce actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictelor de interese rămâne definitiv, Autoritatea, în termen de trei luni, adresează instanţei de judecată o cerere de chemare în judecată privind declararea nulităţii absolute a actului administrativ emis/adoptat sau a actului juridic încheiat direct ori prin persoane terţe, sau a deciziei luate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, cu excepţia cazurilor în care anularea actelor menţionate ar aduce daune interesului public”.
